Linkuri accesibilitate

„Eu nu o dau cu nimic şi asta e sănătos. Însă aşa marfă nu se vinde la piaţă.”


„Roşii de la Dubăsari”, „castraveţi din grădină” sau „harbuji fără nitraţi” – sunt doar câteva inscripţii de la tejghelele vânzătorilor care asigură cumpărătorii că marfa propusă nu este prelucrată cu produse chimice. Margareta, o vânzătoare venită de la Criuleni să vândă roşii la Piaţa din centrul capitalei, oferă şi câteva sfaturi cumpărătorilor cum să deosebească o legumă prelucrată cu tot felul de substanțe chimice şi alta crescută „în voie”:


„În primul rând, să atragă atenţia la codiţă, să fie mai verzişoare...”

Europa Liberă: Producătorii agricoli prelucrează legumele, fructele, cu nitraţi, cu chimicale?

„Depinde. De exemplu noi am fost nevoiţi să le prelucrăm cu piatră vânătă şi var.”

Europa Liberă: Piatra vânătă şi varul de care vorbiţi nu sunt periculoase pentru consumatori?

„Mă gândesc că nu atât de mult ca nitraţii.”

Europa Liberă: Dacă roşiile nu le-aţi fi prelucrat cu această piatră vânătă ar fi crescut?

„Nu.”

Europa Liberă: Aţi fi fost azi la piaţă?

„Nu. Mergeţi la sate, uitaţi-vă prin grădini, cine nu le-a prelucrat sunt negre, sunt arse roşiile.”

Europa Liberă: V-a cerut vreun cumpărător un certificat de calitate?

„Nu. Sincer vorbind, nici nu ştiu unde să mă adresez ca să-mi fac un certificat, dar ar fi binevenit. Ai dat analiza, ştii că nu-i produsul rău şi nu ai probleme.”

​O altă vânzătoare, Maria, care mă îndeamnă să cumpăr de la ea porumb, spune că a auzit de la mai mulţi colegi de la piaţă că îşi cresc legumele cu îngrăşăminte, motivând că aşa le vând mai bine:

„O stropesc deasupra cu toate chimicalele, îi mai dau la rădăcină şi iese marfa frumoasă-frumoasă şi nici ploaia nu o rugineşte, nici soarele nu o rugineşte. Dar dacă îi dai simplu, numai apă, ea rugineşte şi e toată galbenă.”

Europa Liberă: Dvs o prelucraţi cu ceva?

„Cu nimica, eu mănânc aşa cum e dat de la Dumnezeu şi cum ea este. Eu nu o dau cu nimic şi asta e sănătos. Însă aşa marfă nu se vinde la piaţă.”

Un pensionar, Ion, pe care l-am întâlnit cumpărând piersici, spune că alege legumele după vânzător, cu cât e mai simplu omul şi pare a fi „de la ţară” cu atât mai multă încredere are că marfa nu e prelucrată:

„Dar, iarăşi, sunt acum diferite himicale în care nu te poţi razberi. Eu nu am învăţat de agronomie. Mă uit şi eu la glaz, văd că parcă îs curăţele. Cred eu că o fost stropită, dar acum dacă s-au copt nu cred că îs stropite. Nimeni nu vrea să te otrăvească. Eu cred aşa.”

Europa Liberă: Vă uitaţi şi după om?

„Sigur! Mă uit să fie curăţel, să fie arenjat. Se întâmplă diferite cazuri, trebuie să fii cu ochii în patru. Staţi să vă mai spun eu încă un lucru: este om cu buzunar gros şi este buzunar subţire. Acel cu buzunarul gros merge unde-i curat, unde-i medicinal şi cumpără. Însă cel care se gândeşte dacă mâine îi va ajunge pentru o jumătate de pâine, el îi bucuros şi de aici să cumpere, chiar şi otrăvit o alege că nu are încotro, nu-l ajunge cureaua să cumpere unde-i numai bun. Ar trebui să se ia măsuri. De ce sunt copii bolnavi? Nimeni nu ridică întrebarea cu ce s-a hrănit femeia gravidă.”

Europa Liberă: Deci, legea trebuie să fie mai strictă?

„Obezatelino!”

Un alt indiciu e şi mărimea legumelor sau a fructelor. Mulţi cumpărători din piaţă spun că legumele arătoase au mai multe şanse să fie prelucrate, vorba lor, cu chimicale.
XS
SM
MD
LG