Linkuri accesibilitate

Adrian Lupușor: „persistă aceleaşi probleme conjuncturale sistemice care menţin dobânzile încă la nivele relativ înalte.”



Creditele în lei s-au ieftinit cu nouă la sută în ultimele cinci luni, rata dobânzii a ajuns – după cum se vede din datele Băncii Naţionale – la ceva peste 12 la sută de la 13,23. De ce? O întrebare şi altele azi pentru economistul Adrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului analitic independent „Expert Grup”.

Europa Liberă: Aşadar, dle Lupuşor, ieftinire de credite în ultimele cinci luni – cu nouă la sută potrivit datelor BNM. Volumul creditelor noi acordate în moneda naţională în iunie 2013 a crescut cu peste 48 la sută faţă de perioada similară a anului precedent”. Cum s-ar explica acest lucru, mai ales că prognozele par acum cam certate realitatea ?

Adrian Lupuşor: „Această tendinţă este observată la creditele în monedă naţională. Creditele în valută străină sunt în scădere. Însă într-adevăr, per ansamblu, se observă o îmbunătăţire a situaţiei – activitatea de creditare s-a revigorat, iar cauza este una simplă: în 2013 vom avea parte de o recuperare economică, situaţia economică se îmbunătăţeşte şi evident aceasta implică şi dinamizarea activităţii creditare. În anul trecut, aceasta scăzuse, prin urmare băncile îşi recuperează cumva pierderile sau costurile de oportunitate în urma necreditării în anul precedent în anul curent. Până la urmă trebuie să înţelegem că activitatea de creditare este principala sursă de venit a băncilor comerciale.”

Europa Liberă: Creşterea creditării, scăderea ratei dobânzii sunt ştiri bune, economic vorbind? Altfel spus, este spre bine sau aşa şi aşa?

Adrian Lupuşor: „Evident este o tendinţă pozitivă, însă trebuie să înţelegem că această scădere a ratei dobânzilor la credite este cauzată în primul rând de ieftinirea costurilor resurselor atrase, decât de cea a depozitelor, şi nu este influenţată foarte mult de careva schimbări conjuncturale din sistem.

Dacă privim datele statistice, vom vedea că dobânzile la depozite s-au ieftinit mult mai rapid decât dobânzile la credite, prin urmare marja bancară, adică diferenţele dintre dobânzile la depozite şi credite a crescut, iar acest lucru înseamnă că în esenţă celelalte componente care fac parte din dobânda comercială la credite, adică primele de risc sau profitabilitatea pe care băncile le includ în ratele dobânzilor la credite nu s-au schimbat. Adică persistă aceleaşi probleme conjuncturale sistemice care menţin dobânzile încă la nivele relativ înalte, iar această ieftinire destul de modestă care a avut loc pe parcursul anului curent a fost cauzată de faptul că pur şi simplu resursele atrase de către bănci s-au ieftinit.”

Europa Liberă: Altfel spus, simplificând, dacă eu încredinţez nişte bani unei bănci, voi lua ca dobândă bani mi puţini, în schimb şi la credit va scădea această dobândă pe care mi-o ia banca pentru un credit acordat, nu-i aşa?

Adrian Lupuşor: „Exact. Şi aici accentuez că dobânzile la depozite au scăzut mult mai rapid decât la credite. Ceea ce înseamnă că această tendinţă nu este foarte sănătoasă şi relevă de fapt mai multe constrângeri ce ţin de mediul concurenţial, pentru că piaţa din sistemul bancar este destul de concentrată, dar şi nivelul de risc pe care băncile încă îl percep, având în vedere incertitudinea din economie.”

Europa Liberă: Oamenii, în R. Moldova, au manifestat vizibil şi vor manifesta probabil în continuare destulă neîncredere faţă de însăşi ideea de a te împovăra cu un credit. Băncile nu sunt văzute ca cea mai blajină şi generoasă parte a acestei lumi. Ce a făcut moldoveanul, generic mai mult, să ia cu mai multă tragere de inimă, bani de la bancă?

Adrian Lupuşor: „În general, într-adevăr populaţia este destul de reticentă vizavi de bănci şi este o situaţie de fapt comună întregii societăţi, pe parcursul întregii perioade de tranziţie. Pentru că până la urmă banca este o instituţie indispensabilă şi comună pentru o economie de piaţă autentică într-un sistem capitalist. Or, în Republica Moldova populaţia este destul de reticentă faţă de valorile acestea ale economiei de piaţă, valorile capitalism ului, pentru că până la urmă avem o populaţie ruralizată şi, respectiv, încrederea faţă de bănci este la un nivel foarte .şi foarte jos. În al doilea rând au fost experienţe neplăcute în anii timpurii ai tranziţiei, când mai multe bănci au falimentat sau au avut nişte activităţi dubioase şi ilegale, care s-au sedimentat în conştiinţa cetăţenilor şi, respectiv, aceasta alimentează reticenţa populaţiei să apeleze la bănci, atât la partea de depozite, cât şi la partea de credite. Alt factor este absolut obiectiv: nivelul de venituri. Populaţia pur şi simplu are un nivel de venituri care nu permite întreţinerea unui credit bancar, adică plata dobânzii şi întoarcerea ratelor.”

Europa Liberă: Dar acest gen de reticenţă este caracteristică doar moldoveanului, general vorbind, adică societăţii Republicii Moldova, sau e o realitate mai împărtăşită de toţi care trec prin perioade mai proaste de tranziţie?

Adrian Lupuşor: „Este o situaţie comună ţărilor unde economia de piaţă încă nu funcţionează aşa cum ar trebui să funcţioneze şi în ţări precum am şi spus unde ponderea populaţiei rurale este mare, unde valorile sistemului capitalist şi ale economiei de piaţă încă nu au fost înţelese la justa valoare. În plus, există şi această asimetrie informaţională dintre populaţie şi bănci.”

Europa Liberă: Deci, sătenii cu bancherii se înţeleg mai greu?

Adrian Lupuşor: „Da, se înţeleg mai greu şi aici este şi o problemă de lipsă de informaţie.

Europa Liberă: În general, sub aspectul accesibilităţii creditelor, R. Moldova unde se afla în contextul regional, de exemplu, sau european?

Adrian Lupuşor: „La acest capitol suntem la coadă. Ponderea creditelor în economie reprezintă circa 40 la sută, ceea ce este mult – mult sub nivelul multor ţări din regiune. Practic la acest capitol devansăm aşa ţări precum Belarus, Federaţia Rusă, Azerbaidjan, Armenia. Însă celelalte state sunt la un nivel mult mai avansat decât noi, unde activitatea de creditare a depăşit cu mult PIB-ul ţării. Şi acest lucru din nou relevă acea reticenţă atât din partea populaţiei şi agenţilor economici să apeleze la bănci, şi o reticenţă care vine şi din partea băncilor, privind activitatea aceasta de creditare.”

Europa Liberă: Cine ia mai mult credit – persoanele fizice sau cele juridice?

Adrian Lupuşor: „Marea majoritate a creditelor, în jur de 80 la sută, sunt contractate de către firme.”

Europa Liberă: Credite mai ieftine cu nouă la sută, se pare. Cei care au luat mai înainte credite, cu o dobândă mai mare cu 9 %, trebuie să se resemneze că au apucat vremuri mai proaste?

Adrian Lupuşor: „Depinde de contractul de credit. Unele permit renegocierea ratei dobânzii, aceasta, respectiv, ar permite contractantului de credit să-şi revadă condiţiile. Foarte mult depinde de modul cum s-a negociat acel credit. Însă de cele mai deseori rata rămâne neschimbată la credite, însă la partea de depozite dobânda este una din cele mai flexibile.”

Europa Liberă: Aţi spus ceva vreme în urmă că „înrăutăţirea calităţii portofoliului de credite este problema cheie în sistemul bancar” ? Rămâne în continuare ?

Adrian Lupuşor: „Aceasta înseamnă, simplu vorbind, creşterea ponderii creditelor pentru care contractanţii nu achită dobânda, adică creditele în care companiile sau populaţia acumulează mai mult restanţe la rambursare. Aceste credite sunt considerate toxice şi este de fapt principala portiţă prin care crizele economice pătrund în sistemul bancar.”

Europa Liberă: Şi această situaţie se menţine?

Adrian Lupuşor: „Da, se menţine. Ponderea creditelor neperformante rămâne la un nivel destul de înalt, mult mai înalt decât în perioada de până la criză, şi acest fapt se datorează înrăutăţirii situaţiei economice a companiilor şi a populaţiei care a contractat credite şi, totodată, de rigiditatea legilor care nu permit băncilor să-şi restructureze rapid creditele. Prin urmare, băncile înregistrează pierderi destul de înalte în urma acumulării acestor credite toxice.”

XS
SM
MD
LG