Linkuri accesibilitate

Mărirea și decăderea lor.





Imediat după căderea comunismului, mai multe trusturi de presă occidentale, provenind practic toate din zona germanofonă, din Germania, Austria și Elveția, s-au mișcat foarte rapid, cumpărând sau investind în publicații est-europene.

Trusturi precum Springer și WAZ din Germania, sau Ringier din Elveția, au investit masiv în presa țărilor foste comuniste, în unele din ele cumpărând și ocupând practic întreg peisajul mediatic.

In general, imperiile mediatice respective s-au extins în bună înțelegere între ele și, mai recent, au început să se retragă discret odată cu moartea anunțată a presei scrise.

Pentru a da un exemplu emblematic, expansiunea provincialului cotidian german WAZ („Westdeutsche Allgemeine Zeitung”) în Europa de est a fost - chiar dacă temporar - o uluitoare poveste de succes.

Trustul WAZ, o afacere de familie, a reușit într-un timp record să se extindă achiziționând publicații nu doar în Germania și Austria, dar practic în toate țările de est și din Balcani foste comuniste.

Astfel, vreme de mai mulți ani WAZ a posedat cotidianul bucureștean „România Liberă”, cel mai important ziar din Serbia : „Politika”, precum si câteva din cele mai mari și influente publicații din Croația, Ungaria, Bulgaria, Macedonia și Kosovo.

Ceea ce s-a întâmplat, însă, cu majoritatea acestor mini-imperii mediatice, a fost că ele nu au anticipat nici criza și nici prăbușirea presei tradiționale.

La asta s-a adăugat o neînțelegere a funcționării societăților est-europene. În general, trusturile de media occidentale care s-au instalat în fostul spațiu comunist nu s-au amestecat în politica editorială a publicațiilor cumpărate.

Pe scurt, puțin conta dacă publicația respectivă era de dreapta sau de stânga, din moment ce era citită, vândută și aducea publicitate. Căci, contrar teoriilor conspiraționiste în vogă în est, trusturile occidentale de media nu au venit cu o agendă politică, nu au căutat să impună o linie editorială publicațiilor cumpărate în alte țări. Ce doreau era să încaseze venituri din publicitate și -dacă se poate- din vânzări (deși vânzările au devenit secundare în presa scrisă de astăzi).

Atunci însă când WAZ-ul a trebuit să se retragă, vânzându-și părțile din ziarele posedate, a făcut-o cel mai adesea în pierdere.

Este greu de crezut că o asemenea expansiune se va repeta. Mulți o privesc cu nostalgie. Pentru o bună parte a presei est-europene, perioada dominației trusturilor occidentale a fost de fapt epoca de aur a presei.

----------


După „Adevărul”, trustul deţinut până nu demult de miliardarul român Dinu Patriciu şi vândut în 2012 lui Cristi Burci , un alt mare şi cunoscut cotidian românesc, „Evenimentul Zilei”, „a sărit” Prutul şi şi-a anunţat prezenţa la Chişinău.

Cei care ştiu bine problemele ziarelor de aici şi-au pus întrebarea cam de ce într-o perioadă de industrializare puternică a presei, în care factorul economic primează, cele două trusturi s-ar interesa de această piaţă, zgârcită în publicitate şi cu puţină audienţă.

I-am solicitat un punct de vedere lui Armand Goşu, profesor universitar şi redactor şef al revistei româneşti de analiză „22”:

„Vor să-şi extindă nişte business-uri în primul rând. Situaţia lor economică în România este destul de precară, impactul pe care publicitatea prin presa scrisă nu este foarte ridicat şi sigur Republica Moldova înseamnă o piaţă de 4 milioane de locuitori care are un anumit potenţial. Şi cred că aceste publicaţii, „Adevărul”, acum şi „Evenimentul Zilei”, încearcă să se poziţioneze pe această piaţă.

Europe Liberă: Dar în Moldova se consideră că din ziare bani nu prea se fac?

Armand Goşu:
„Nu se fac acum. Dar aceste publicaţii au intrat pe piaţă pentru că simt că această piaţă are un potenţial, şi-au intrat pe piaţă pentru viitor. Publicaţiile de la Bucureşti au fost curtate de investitori străini la sfârşitul anilor 90, când România a luat-o spre Vest şi s-a părut că ar putea deveni candidat la aderare. Succesele Moldovei pe calea spre Vest sunt dătătoare de speranţă pentru cei ce fac din presă un business. Ar mai fi o raţiune: un interes special pentru Moldova ca subiect: duci în Moldova tematică de viaţă social-politică românească , şi aduci din Moldova subiecte pentru presa centrală românească, în felul acesta creeze un spaţiu informaţional mai conectat.”

La ce i-ar folosi însă publicului moldovenesc o presă care interferează cu politicul, poate mai puţin decât cea din Moldova, dar totuşi mult mai mult decât cea din lumea occidentală?

Petru Macovei, secretarul Consiliului de Presă şi directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente - un fel de patronat al ziarelor ce încearcă să se ţină departe de politicieni - spune că cele două aduc în primul rând standarde jurnalistice mult superioare presei locale şi mai au valeta misionara intrun mediu extrem de rusificat:

„În situaţia în care există aici puţină presă de limbă română, practic nu avem cotidiane în română, acestea ar putea să aducă un plus de valoare presei de aici. Publicaţiile date reprezintă un anumit nivel de jurnalistică, sunt ziare cu nume. Unde mai pui că ziare noi înseamnă locuri noi de muncă plătite suficient de motivant. Dar acest lucru trezeşte şi anumite suspiciuni. Pentru că în România proprietarii acestor trusturi preferă să investească în alte domenii, presa migrează pe internet. De aceea este straniu că vin pe o piaţă cu audienţă mică şi neatractivă din punctul de vedere al publicităţii. Spre că aceste mutări şi mişcări sunt de bună credinţă şi nu urmăresc alte scopuri. Pentru că există şi persoane care afirmă că astfel au loc spălări de bani din partea patronilor de peste Prut. Nu vreau să spun că e cazul acestor ziare. Dar există şi o doză de suspiciune care are ca origine şi această prezumţie. Dacă nu este aşa, nu ne rămâne decât să ne bucurăm, pentru că mai multă presă de limbă română va face bine pieţei. ”

Un alt beneficiu pe care îl vede Petru Macovei este încercarea de a cuceri piaţă cu cărţi bune şi la preţ atractiv - o tactică pe care o aplică cu mult succes, o arată statisticile privind vânzările, cel puţin una din cele două publicaţii la Chişinău.
XS
SM
MD
LG