Linkuri accesibilitate

Un nou program de monitorizare a negocierilor pentru rezolvarea crizei nistrene


Este primul proiect analitic la care participă şi două ong-uri din stânga Nistrului, „Common Home” şi „Novîi vek”.





Republica Moldova nu va ceda niciun milimetru din pământul care îi aparţine conform dreptului internațional, a declarat premierul Moldovei Iurie Leancă unui post de televiziune românesc fiind întrebat dacă parcursul european al Moldovei nu ar fi mai simplu fără regiunea transnistreană. „Premisa de la care pornim este că perspectiva integrării europene pentru Republica Moldova va aduce elemente suplimentare pentru a ne face mult mai atractivi pentru cei care locuiesc pe malul stâng al Nistrului. Prin urmare, vom avea drumuri mult mai bune, infrastructură mult mai bună, spitale şi centre sociale mult mai bune”, a spus premierul, citat de agenţia IPN. Institutul Viitorul a lansat vineri la Chișinău un nou program de monitorizare a negocierilor pentru rezolvarea crizei nistrene, negocieri care în ultimele întîlniri în formatul 5 plus 2 nu au adus prea multe rezultate concrete. Mai multe despre acest proiect de la Alla Ceapai.


Analizele şi comentariile experţilor, dar şi vocea societăţii civile transnistrene vor fi publicate lunar în buletinul informativ „Realităţi Nistrene”.

Vor fi lansate şi șase studii sectoriale care vor reflecta necesităţile oamenilor simpli de pe ambele maluri ale Nistrului. Totodată, va fi elaborată o strategie pentru localităţile din zona de securitate.

Experţii de la IDIS Viitorul spun că astfel îşi propun să stimuleze discutarea problemelor social-economice în cadrul grupurilor de lucru, dar şi la negocierile bilaterale între Chişinău şi Tiraspol. Astfel ca la reuniunile în formatul 5+2 să fie discutate subiecte esenţiale privind reglementarea conflictului, spune expertul politic, Eduard Ţugui:

„5+2 este un format a cărui denumire completă este Conferinţa permanentă pentru contribuţia la găsirea unei soluţii politice în conflictul transnistrean. Cele 3 reuniuni din anul acesta şi 6 reuniuni în formatul 5+2, anul trecut nu au dus la rezultate palpabile.”

Deşi are rezerve față de eficienţa formatului 5+2, Eduard Ţugui spune că deocamdată nu vede altă alternativă, decât impulsionarea discuţiilor în acest format. Această sarcină trebuie să şi-o asume mai activ inclusiv autorităţile de la Chişinău spune expertul de la IDIS Viitorul, Corneliu Ciurea. În opinia sa autorităţile au trecut pe un plan secund problematica reintegrării Republicii Moldova, preocupând-se mai mult de cea a integrării în UE:

„Integrarea europeană este absolut importantă, este un obiectiv legitim, dar se pare că în ultimul timp am prea accentuat acest aspect în detrimentul reglementării conflictului transnistrean. Aşa e o problemă şi a clasei politice, dar şi a societăţii civile. Încă nu este târziu să remediem această greşeală. În ultimul timp am văzut mai multe declaraţii politice în acest sens şi a domnului Schuebel, şi a domnului Fule, recent şi domnul Băsescu a făcut o asemenea declaraţie, că societatea moldovenească trebuie să conştientizeze că fără reintegrarea ţării nu putem vorbi despre integrare europeană.”

Corneliu Ciurea spune că insuficienta finanţare a proiectelor legate de Transnistria, care ar apropia locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului este o dovadă în plus că reintegrarea nu este o prioritate.

Dmitri Gavrilov

Dmitri Gavrilov

Liderul organizaţiei „Common Home” din Tiraspol, Dmitri Gavrilov, spune că şi în stânga Nistrului persistă un dezinteres, inclusiv din partea societăţii civile, faţă de reglementarea conflictului. El spune că în Transnistria există doar două organizaţii neguvernamentale preocupate de promovarea măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului:

„Pacea şi promovarea măsurilor de încredere sunt subiecte foarte politizate în Transnistria. Şi orice acţiune în acest sens chiar dacă vine de la o organizaţie neguvernamentală este privită ca o acţiune politică, chiar dacă nu este aşa. Prin urmare, de cele mai deseori societatea civilă îşi pierde interesul şi încrederea. Deşi în cadrul formatului 5+2 se discută despre necesitatea de a crea punţi de dialog între ONG-urile de pe ambele maluri ale Nistrului, constatăm că sunt doar declaraţii.”

Dmitri Gavrilov e de părere că implicarea membrilor societăţii civile în negocierile în formatul 5+2 ar putea impulsiona reglementarea transnistreană. Experţii de la IDIS Viitorul cred, însă, că ar fi suficientă şi o monitorizare mai activă din partea societăţii civile a procesului de negocieri oficiale.
XS
SM
MD
LG