Linkuri accesibilitate

Un comentariu pe teme geo-politice despere relația București-Chișinău-Moscova.



Miercuri, la Chişinău, preşedintele României, Traian Băsescu, a asigurat din nou Moldova că o sprijină în eforturile de integrare europeană, că sprijină construcţia noului gazoduct Ungheni-Iaşi, că vrea mai multe burse de studii pentru tinerii moldoveni. Cum a fost văzută la Bucureşti, vizita de miercuri a preşedintelui ? Sabina Fati:

Vizita presedintelui român la Chisinau face parte dintr-o ecuatie mai larga, care a inceput sa prinda contur inca de la sfirsitul primaverii, cind doi reputati analisti americani au facut un tur al acestei regiuni si au dat citeva sugestii României in cadrul unei conferinte, care a fost girata de ambasada Statelor Unite la Bucuresti.

La sfirsitul lunii mai, Matthew Rojansky de la Centrul Carnegie le spunea oficialilor români: „daca incercati sa solutionati conflictul dintre Republica Moldova si Transnistria, crezind ca veti rezolva mai intii aceasta problema si apoi veti solutiona problema cu Rusia, sa stiti ca de fapt este invers”. Expertul american argumenta ca Rusia si România au creat un mediu propice conflictului dintre Moldova si Transnistria si ca o reconciliere ruso-româna va duce indirect la rezolvarea chestiunii nistrene.
In aceasta cheie pare sa se desfasoare relatia triunghiulara dintre Moscova, Bucuresti si Chisinau, iar presedintele Traian Basescu s-a asezat deja in aceasta paradigma: inainte sa plece spre Republica Moldova, presedintele român a declarat pentru Europa Libera ca nu sint „deranajante” „presiunile pe care le face Rusia in Republica Moldova” si ca Moscova se intereseaza de Moldova „in mod legitim”. Aceste declaratii axiomatice lansate de Traian Basescu fac parte din planul de normalizare a relatiilor dintre România si Rusia.

In acelasi interviu, presedintele român recunostea indirect ca Transnistria reprezinta o problema de securitate atit pentru Bucuresti, cit si pentru Moscova, devreme ce presedintele român a discutat-o cu Nikolai Patrușev, șeful Consiliului de Securitate din Rusia. Printr-o coincidenta stranie Patrusev a venit in România in aceeasi zi in care a aterizat la Bucuresti si seful spionajului american, John Brennan. Cei doi se pare ca s-ar fi intersectat la Bucuresti, unde au inceput o discutie atit de interesanta, incit a fost nevoie sa o finalizeze la Moscova. Asa ca directorul CIA a zburat a doua zi din România spre Rusia.
Reconcilierea româno-rusa are loc oare sub umbrela Washingtonului? Nu exista dovezi imediate in acest sens, dar anumite semnale pot fi luate in seama, fiindca desi Statele Unite si-au mutat atentia din Europa spre Asia-Pacific, totusi anumite interese mai au inca in zona, daca ar fi sa mentionam doar exploatarea gazelor din Marea Neagra, de catre Exxon Mobile, atit pe in apele teritoriale ale Romaniei, cit si in cele ale Ucrainei. La rindul ei compania americana Chevron va explora si apoi va exploata gazele de sist pe 270 de mii de hectare in apropierea Marii Negre, in România.
In orice caz, aceste viitoare exploatari ar putea sa elimine de pe agenda de frustrarilor românesti in relatia cu Rusia inca o problema: cea a importului de gaz rusesc la preturi net superioare fata de cele din Europa Occidentala.
In lumina intilnirilor in triunghi din ultima vreme Traian Basescu a mai dat un verdict: Republica Moldova nu se poate apropia prea mult de Uniunea Europeana cu o Transnistrie in care exista soldati rusi inarmati. Solutia data de politologii care graviteaza in jurul Kremlinului ar fi ca Republica Moldova sa renunte la Transnistria. Intrebarea care se pune este in ce conditii s-ar putea negocia aceasta renuntare si cine va duce tratativele.
Este implicata România in discutii de acest fel? Traian Basescu sustine ca toate negocierile pe tema Transnistriei se fac intre Uniunea Europeana si Rusia, dar in acelasi timp a recunoscut ca la recenta sa intilnire cu seful Securitatii de la Moscova acest subiect a fost disecat. Vocea Rusiei, pe de alta parte, considera ca o decizie de acest fel nu se poate lua nici, la Bucuresti, nici Moscova, ci la Bruxelles.
Vizita lui Traian Basescu la Chisinau a avut, deci, trei scopuri majore: in primul rind sa dea asigurari ca Republica Moldova va semna in luna noiembrie, la Vilnius, Acordurile de Asociere cu Uniunea Europeana, in al doilea rind sa demonstreze Moscovei prin discursul sau ponderat si curtenitor ca poate consturi o noua relatie pe directia Rusia si in al treilea rind sa pregateasca opinia publica in legatura cu viitorul Transnistriei, care nu poate deveni parte a Uniunii Europene, cel putin atita vreme cit va juca rolul unei enclave rusesti.
XS
SM
MD
LG