Preşedintele României, Traian Băsescu a spus miercuri la Chişinău unde s-a aflat în vizită după o pauză de trei ani şi jumătate că a venit să încurajeze Republica Moldova pe calea integrării europene. Liderul român consideră că momentul ales este important pentru că la Chişinău „pare să apară”, după cum s-a exprimat, o opoziţie faţă de acest curs. Opoziţia este din partea liderului comuniştilor, Vladimir Voronin, care susţinea integrarea europeană pe când era el preşedinte. Dar dincolo de aceste declaraţii oarecum aşteptate, preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre un „parteneriat de sânge” între România şi Republica Moldova. Analista de la Berlin originară din România, Anneli Ute Gabanyi ne-a spus că aceasta şi alte declaraţii făcute de preşedintele român, inclusiv într-un interviu cu Europa Liberă, au pus-o pe gânduri:
Anneli Ute Gabanyi: Acest lucru, pentru un german mai ales, sună destul de straniu, pentru că politica de sânge şi pământ, „Blut und Boden” are totuşi un iz foarte special. Am remarcat şi alte expresii folosite de preşedintele României în legătură cu această relaţie, când spunea că este vorba de o naţiune în două ţări. Acest lucru este contraproductiv. Din păcate, am putea spune, dar acesta a fost cursul istoriei, Republica Moldova de astăzi nu mai este vechea Basarabie. Este un stat independent, un stat pe care România l-a recunoscut chiar prima. Interesul României trebuie să fie acela de a stabiliza acest stat. Dacă noi, din România, vrem ca să stabilizăm acest stat moldovenesc şi să-i susţinem independenţa, ca acest lucru să fie făcut şi de către Rusia, nu putem noi să lăsăm vreo urmă de îndoială. Al doilea lucru m-a şocat şi mai mult pentru că preşedintele României a spus că, până la urmă, citez, în mod legitim Moscova se interesează de Republica Moldova. Acest lucru este de asemenea foarte straniu. Interesele Moscovei vizavi de Chişinău nu sunt legitime pentru că Moscova urmăreşte o politică foarte clară de a limita accesul şi drumul Republicii Moldova către Uniunea Europeană, către vest.
Europa Liberă: Doamnă Anneli Ute Gabanyi, preşedintele României spunea că înţelege perfect că Republica Moldova de astăzi este diferită (de Basarabia n.a). Există mulţi oameni care sunt ataşaţi de Moscova şi exact la aceasta se referea când a spus că Moscova are interese legitime. Preşedintele României a mai spus că România trebuie să lucreze ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene în 10, 12 ani. Dar că Uniunea Europeană nu va accepta Republica Moldova până când nu se va rezolva problema transnistreană, adică nu va repeta eroarea Cipru. Se contrazice preşedintele României sau crede că se va rezolva problema transnistreană în 10-12 ani?
Anneli Ute Gabanyi: S-a mai spus şi că preşedintele României exprimă poziţia statelor occidentale din UE. Dar eu întreb: care este poziţia comună vizavi de Republica Moldova? La cine să dăm telefon la Bruxelles, vorba lui Kissinger pentru a afla această poziţie comună? De fapt, nu există. Dar ar fi datoria şi de competenţa României ca să explice următoarele lucruri: Rusia a arătat foarte clar şi a dovedit că nu vrea să-şi retragă trupele de pe teritoriul unui stat neutru şi nu vrea nici în rundele 5+2 să accepte discutarea acestui punct vital, înainte ca să se rezolve cine ştie ce alte puncte. Deci, înseamnă că trupele vor rămâne. Nu ştim cât timp, dar, în acest timp, situaţia din Republica Moldova se poate schimba. Văzând că nu avansează destul de repede relaţiile cu Uniunea Europeană, oamenii ar putea să se descurajeze. Dacă Uniunea Europeană vrea ca Republica Moldova să se apropie, ar trebui să facă două lucruri iar România ar putea să-i facă să înţeleagă: că politica Rusiei este aşa cum este şi, atunci, punctul doi este că ar trebui să accepte ca Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană temporar şi fără Transnistria. Altfel, această problemă va trena la infinit. V-aş da un exemplu din istorie pentru că uneori istoria este edificatoare. În 1952, Stalin a trimis o nouă puterilor aliate, occidentale şi cancelarului republicii germane Adenauer în care le-a făcut o ofertă minunată, propunându-le reunificarea Germaniei dar în condiţii de neutralitate şi neaderare la o alianţă occidentală. Deci se aseamănă. Şi atunci, cancelarul Adenauer a spus foarte clar (şi aici este lecţia): noi nu vrem reunificarea, reîntregirea teritoriului cu orice preţ. Ori reîntregire în libertate şi aceasta însemna cursul occidental, ori aşteptăm până ce aceste condiţii vor fi coapte. Şi la un moment dat s-au copt. Deci, şi guvernul de la Chişinău trebuie să înţeleagă, iar mulţi cred că au înţeles acest lucru. Iar Occidentul trebuie să procedeze aşa cum a procedat vizavi de Germania occidentală în momentul în care Adenauer a fost atât de ferm. Iar în acest sens România trebuie să susţină un curs unitar în Uniunea Europeană şi anume un curs în această direcţie fără doar şi poate.
Europa Liberă: La Viena, s-a încheiat o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2. A fost prima asemenea întâlnire de la tensionarea relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol din cauza intenţiei guvernului moldovean de a controla migraţia la Nistru şi a legii transnistrene despre „frontiera de stat”. Aceste discuţii la Viena s-au încheiat fără vreun rezultat. Era de aşteptat altceva?
Anneli Ute Gabanyi: Nu era de aşteptat altceva şi este foarte straniu cum mica Transnistrie domină state mari. Eu spun, coada transnistreană dă din câinele rusesc. Această situaţie o cunoaştem tot din problematica est-vest germană. Îmi amintesc de exemplu de conflictul Berlinului cu ocazia construcţiei zidului din 1961 când tot aşa părea că Ulbricht îi dă comenzi lui Hruşciov cum să procedeze. Dar punctul securizării frontierei este unui extrem de important. Şi aici este şi interesul Uniunii Europene. Până la urmă, dacă nu se securizează această frontieră, fluxul migraţional nu va putea fi oprit. Şi ar trebui atrasă atenţia europenilor asupra faptului că este în interesul lor să se facă acest lucru.
Europa Liberă: Doamna Gabanyi, fluxul acesta nu poate fi controlat la graniţa cu România sau la graniţa cu Ucraina de către o altă misiune tip EUBAM, mai ales că Ucraina tot negociază cu Uniunea Europeană liberalizarea vizelor. Deci, trebuie să controleze şi ea graniţa. Iar în Transnistria nu intri decât prin Republica Moldova de pe malul drept al Nistrului sau din Ucraina. De ce trebuie aceste posturi de control al migraţiei anume pe Nistru?
Anneli Ute Gabanyi: Pentru că s-a văzut că stoparea fluxului nu este eficientă. EUBAM este un lucru foarte frumos, dar care nu prea funcţionează. Problema se pune mai larg. Aceste puncte sunt primul semnal din partea Chişinăului că securizarea teritoriului este o problemă fundamentală pentru Republica Moldova. Reacţia foarte agresivă a Tiraspolului arată clar că s-a atins acest punct. Nu s-ar fi enervat dacă punctul nu s-ar fi atins.
Europa Liberă: Revenind la vizita preşedintelui României, Traian Băsescu, el a spus în interviul cu Europa Liberă şi a repetat la Chişinău un fel de glumă ofensatoare la adresa asiaticilor, spunând că moldovenii nu au aceeaşi înfăţişare şi, deci, Uniunea Eurasiatică n-ar fi pentru ei. Cum aţi comenta ceea ce a spus şi de ce credeţi că a spus-o?
Anneli Ute Gabanyi: Este foarte greu sau foarte uşor de explicat şi aproape m-aş abţine de la un comentariu, spunând poate numai că astfel de declaraţii în legătură şi cu etnici din România s-au mai auzit şi sunt, să zic aşa, puţin sub nivel de comentariu atât al omului politic, cât şi al comentatorului politic.
