Linkuri accesibilitate

Vizita preşedintelui Băsescu la Chişinău, mesajele pe care le-a lansat în numele României şi al UE ar trebui să dea un impuls reformist guvernanților moldoveni.


Republica Moldova, a cărei clasă politică a intrat în vacanţă odată cu încheierea sesiunii parlamentare de vară, nu-şi poate permite, ca stat, luxul unei „vacanţe de destin”, ca să ne exprimăm metaforic. Cu aproape patru luni înaintea summit-ului de la Vilnius, Moldova resimte condiţia de teritoriu disputat între Est şi Vest, întrucât puternicului sprijin occidental i se contrapune, mai direct sau mai voalat, ofensiva Rusiei cu proiectul ei eurasiatic.


După încrucişările de pe frontul diplomatic dintre oficialii ruşi şi cei din Uniunea Europeană – vezi declaraţiile lui Lavrov, Karasin, Rogozin versus Ashton, Schuebel şi Corlăţean –, la Chişinău a sosit azi Traian Băsescu, preşedintele României, ţara care susţine cel mai convingător aspirațiile europene ale Moldovei. În interviul acordat Europei Libere, liderul român a descris strategia pe care o are Uniunea Europeană faţă de Moldova şi putem spune, fără exagerare, că Traian Băsescu a exprimat viziunea guvernelor occidentale. În acelaşi timp, președintele a ţinut să sublinieze că deciziile fundamentale privind destinul Moldovei trebuie luate în primul rând de politicienii de la Chişinău, mandataţi de popor, oricât de vocale, pătimaşe sau ostile ar fi vocile din străinătate.

Am desluşit în declaraţiile preşedintelui României un optimism în ce priveşte rezultatele reuniunii de la Vilnius pentru Moldova şi am reținut reperele sale ferme pe terenul relaţiilor româno-ruse, inclusiv în subiectul Republica Moldova: România înţelege sensibilităţile Rusiei din regiune, unde există o numeroasă populaţie influențată încă de mentalităţi sovietice, dar în acelaşi timp speră ca Moscova să acționeze în conformitate cu dreptul internațional și să-şi retragă trupele şi armamentul din Transnistria, așa cum s-a angajat la Istanbul în 1999.

Vizita preşedintelui Băsescu la Chişinău, mesajele pe care le-a lansat în numele României şi al Uniunii Europene ar trebui să dea un impuls reformist guvernanților moldoveni, să-i determine să abandoneze politica ambiguităților și jumătăţilor de măsură. Coaliția Proeuropeană de la Chişinău, născută din vâltoarea ultimei crize politice, a rămas cu multiple complexe de creștere, cum se spune, e marcată de teama de a greşi, de a se compromite. Şi unul dintre marile blocaje psihologice îl are în raport cu Moscova. Pentru acest motiv evită luarea unor decizii cruciale, cum ar fi, de exemplu, instalarea punctelor de control migrațional pe Nistru. Amânarea pentru toamnă a acestei decizii, cum bine s-a observat, nu are cum să evacueze problema, ci doar o va acutiza.

Sigur că nu-ți permiți să ripostezi cu aroganţă Rusiei, care s-a obişnuit de secole să dicteze în acest teritoriu, dar rostirea clară a adevărurilor în care crezi și a intenţiilor pe care le urmăreşti îl pot face pe cel care te sâcâie să îți respecte opțiunile și voința de a-ți îndeplini mandatul încredinţat de popor.

Să fim lucizi: Moscova va fi mereu nemulţumită, orice-ai face, iar Moldova dacă va tăcea pentru a-i calma enervările şi preveni indigestiile doar va spori pretenţiile rușilor și își va crea obstacole suplimentare. Și aici vreau să remarc un lucru principial: dacă recenta criză politică ne-ar fi adus totuși la alegeri anticipate, partidele din fosta și actuala coaliție ar fi fost sancţionate de electorat nu pentru direcția pro-europeană pe care o agreează majoritatea moldovenilor, ci pentru tergiversările în aplicarea reformelor, pentru scandalurile interminabile, pentru corupţia din instituţiile statului, pentru proasta funcționare a justiției – adică exact pentru trădarea agendei europene, atât de frumos ambalate în programul de guvernare.

Nu teama de Rusia, ci responsabilitatea față de propriii cetățeni ar trebui să fie grija cea mare a guvernanților de la Chișinău.
XS
SM
MD
LG