Linkuri accesibilitate

„Semnificația fiecărui comentariu de la «Vocea Rusiei» nu trebuie exagerată...” („22”)


O vizită puțin proeminentă: Titus Corlățean la Moscova („22”).



Vocea Rusiei anunta ca România va reveni în sfera de influenţă a Estului, mai exact a Rusiei şi a Chinei. Este head-line-ul unui articol din Evenimentul zilei, care detaliaza opiniile difuzate de portalul Kremlinului. Vocea Rusiei pretinde ca Statele Unite se cam retrag din Europa si ca este firesc ca statele aflate in alianta strategica cu americanii sa inceapa sa resimta „gravitatia politică a Moscovei şi Beijingului”. Cotidianul românesc citeaza publicatia moscovita cu afirmatia ca se petrec „schimbari tectonice” inca invizibile cu ochiul liber, dar „direcţia este deja stabilită”. „Nici Băsescu şi nici Ponta nu ar fi făcut gesturile din ultima perioadă dacă aveau alte opţiuni, deci zarurile au fost aruncate, iar deciziile care au creionat schimbările din ultima perioadă nu au fost luate la Bucureşti. Restul sunt detalii tehnice pe care le vom vedea pe parcurs", suna citatul din Vocea Rusiei reprodus in Evenimentul zilei.

Politologul Vladimir Tismaneanu scrie pe site-ul Contributors, reluat de revista 22, ca „nu trebuie exagerata semnificatia fiecarui comentariu de la „Vocea Rusiei”, dar nici nu trebuie minimalizata”. Lui Tismaneanu i se pare limpede ca Vocea Rusiei nu vorbeste de capul ei, ca este teritoriul de unde se lanseaza baloane de incercare, se testeaza terenul, se insinueaza, se desemneaza prietenii si inamicii. Totul in consonanta cu politica de la Kremlin. Cat priveste presupusa retragere a americanilor din Europa, Tismaneanu o taxeaxa de wishful thinking, adica „gandire deziderativa sub umbrela fesebista”. Si totusi, chestiunea merita atentie: daca directia a fost deja stabilita pentru România, atunci cine a stabilit-o? In opinia lui Tismaneanu, articolul difuzat de Vocea Rusiei sugereaza mai degraba anxietate decat certitudine.

Armand Gosu face in revista 22 o analiza a vizitei ministrului de externe român Titus Corlatean la Moscova, la invitatia omologului sau Serghei Lavrov. Studiind agenda intalnirilor, Gosu ajunge la concluzia ca vizita nu a fost atat de proeminenta cum s-au grabit unii sa o prezinte. Corlatean nu a fost primit de presedintele Vladimir Putin, nici de premierul rus Dimitri Medvedev, nu s-a vazut nici cu alti membri ai cabinetului de la Moscova, ba chiar la nivelul comisiilor de politica externa din Parlamentul Rus a avut intrevederi nu cu presedintii de comisii, ci cu adjunctii lor.

Contactul la acest nivel putea fi cu usurinta asigurat la nivel de omologi din partea comisiilor de politica externa din Palramentul de la Bucuresti. Armand Gosu nu neaga ca Moscova a manifestat deschidere cu prilejul acestei vizite a lui Titus Corlatean și presupune ca inca nu s-a cicatrizat nimic din animozitatile vechi dintre România si Federatia Rusa. O colaborare deschisa de genul celei recent reconstruite intre Polonia si Rusia nu pare posibila. Totusi, Moscova face acele gesturi de normalizare pe care i le cer partenerii occidentali cu care are de rezolvat chestiuni mult mai importante. In plus, anul 2013, mai adauga Armand Gosu, nu are programate alegeri. De unde si calculul rusilor ca riscul de a se reactiva sentimentele antirusesti ale romanilor, cum se intampla de regula in campaniile electorale, poate fi evitat in aceasta perioada.
XS
SM
MD
LG