Linkuri accesibilitate

Principala spaimă a europenilor e șomajul, nu teoriile conspiraționiste despre NATO, sau dominația mondială.




De la o vreme, sondajele în EU, indiferent cine le efectuează, tind să-și semene monoton. Principala spaimă a europenilor este astăzi șomajul. In jur de 70% din spanioli și francezi au declarat în ultimele sondaje că ceea ce îi preocupă cel mai mult este posibilitatea pierderii locului de muncă.

Aceeași preocupare o au și aproape o treime din germani, 32%, ceea ce este o evoluție recentă fără precedent de la al doilea război încoace, Germania fiind și astăzi economia cea mai performantă a Europei.

Imigrația îi preocupă de asemenea pe europeni, în special imigrația musulmană. Englezii sînt cei mai preocupați de asta, dată fiind și atitudinea permanent alarmistă a presei populare britanice vizavi de imigrație în general, în vreme ce într-o țară cum e Franța chestiunea e complicată de faptul că în Franța statisticile etnice sînt interzise.

Odată cu imigrația, a venit și chestiunea insecurității cotidiene. Valul de imigranți din Europa de est a adus peste tot noi forme de delincvență, de la cerșitul și prostituția organizate, pînă la bandele de hoți și jefuitori, care nu doar fură din locuințe și de pe șantiere, dar fură chiar și cabluri electrice și metale de pe căile ferate, iar în marile orașe pot agresa trecătorii într-un mod sistematic și organizat, cum occidentul nu cunoscuse înainte de căderea Zidului Berlinului.

Alte spaime, deși sînt permanent prezente, de ani de zile, în subconștientul europenilor, rămân netratate, sau tratate doar parțial. Una e legată de ecologie și de modificările climaterice. Aici europenii au făcut oarecari progrese în ultimul deceniu, în special în chestiunea reciclării ambalajelor și deșeurilor. La fel, conștientizarea sporită se vede și în progresul partidelor ecologiste practic peste tot în Europa occidentală, chiar dacă mai puțin în Europa Centrală și de Est, fostă comunistă.

In schimb, occidentalii mai trăiesc prinși și între spaimele combinate ale suprapopulării planetare (bomba demografică) și îmbătrânirea populației în Vest, unde numărul de tineri și cetățeni activi nu va mai fi suficient, în câteva decenii, pentru a plăti pensiile numărului crescând de bătrâni.

Nu există însă nicio spaimă colectivă legată de NATO sau de vreo conspirație mondială care ar fi în spatele Alianței Nord Atlantice, precum acele teorii care circulă în Europa de est. Occidentalii s-au obișnuit cu ideea că NATO este o mașinărie mai degrabă ineficace, din care mai multe țări ale Uniunii Europene nici nu fac de altfel parte.

----------

Înfricoşat mai ales de migraţiune şi certuri politice, fără o părere bine conturată despre NATO - organizaţie asociată mai curînd cu războiul sau masoneria - si încrezător în documentarele mistico-propagandistice difuzate de postul rusesc REN TV.

Astfel ar putea arăta portretul robot al moldoveanului dedus dintr-un studiu dat publicităţii de IMAS în aceste zile, când la Chişinău se desfăşoară mai multe evenimente de informare despre securitate şi NATO. Studiul este bazat pe un eşantion de 1100 interviuri „faţă în faţă” luate în 75 de localităţi şi mai multe interviuri cu factori de decizie şi de opinie de la Chişinău.

Analiza scoate în vileag şi alte posibile concluzii : în problemele de securitate moldovenii au de a face cu un vid informaţional; acesta este suplinit nu din informaţii oficiale, ci din surse contradictorii estice; politicienii nu au o strategie clară despre ce-i de făcut cu securitatea; deseori ei evită subiectul NATO, de exemplu, pentru că nu aduce voturi; pe scena politică nu există un actor politic care şi-ar fi asumat în mod serios subiectul.

Sociologul Doru Petrutzi, conducatorul centrului de cercetare care a desfăşurat sondajul, citează câteva păreri din interviurile înregistrate:

„Iată ce spune un participat despre NATO: ei apără interesele unui anumit clan de oamenii, comitetul 300 care dirijează toate procesele din lume. Despre iluminaţi aţi auzit? Da despre masoni? Ei apără interesele acestora.”

Sociologul este de părere că acest gen de percepţii au de fapt la origine evitarea subiectului de către autorităţi şi lipsa lui din relatările oficiale:

“Studiul arată următoarea situaţie: nu s-a comunicat, informaţii despre NATO totuşi ajunge la oameni, ea stârneşte un interes minim şi interesul acesta trebuie acoperit fie şi din surse ca REN TV. Să vedeţi cu câtă însufleţire vorbesc despre ceea ce au văzut în aceste documentare. Adică vidul de informaţii s-a ocupat cu ceva: cu zvonuri, cu tot felul de reprezentări, o să le găsiţi în studiu, despre ce înseamnă intervenţia NATO în Iran sau Afganistan, adică tot felul de floricele pe care le pun în jurul temei. Da asta pentru că nu au altceva să pună pe cântar.”

Jurnalista şi experta în comunicare Irina Severin a fost invitată la lansarea studiului să traseze eventualele căi de îmbunătăţire a comunicării publice despre NATO. Iată ce soluţii a avansat:

„Imaginea negativă a NATO trebuie mai întâi combătută de un arbitru independent. Cineva care să trateze imaginea NATO de această demonizare la care a fost supusă organizaţia zeci de ani. Şi atunci o să vedeţi că politicienii o să se bată pe această temă, cine să o preia. Acum desigur toţi o evită. Şi e de înţeles, pentru că politicienii nu sunt suicidali.”

Pentru că cifrele din studiu au fost trase semnificativ în jos de către respondenţii de limbă rusă, experta crede că tocmai acesta este segmentul de populaţie care ar trebui vizat în primul rând cu o strategie inteligentă de comunicare.
XS
SM
MD
LG