Linkuri accesibilitate

Ministrul de externe despre stadiul dialogului cu UE în pregătirea către summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius.


Astăzi a avut loc la Chișinău ședința comisiei pentru integrare europeană, un prilej pentru Valentina Ursu de a-i adresa ministrului de externe Natalia Gherman mai multe întrebări, inclusiv legate de stadiul pregătirilor pentru liberalizarea vizelor.


Europa Liberă: Aflată la Chişinău, şefa diplomaţiei europene, Catherine Asthon, s-a declarat convinsă că summit-ul Parteneriatului Estic, care va avea loc în toamnă la Vilnius va fi un succes pentru Republica Moldova. La acel summit, Moldova speră să iniţializeze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Cât de importantă este pregătirea, până la acest summit de la Vilnius? Dar şi perioada post-summit cât de mult contează pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, doamnă Gherman?

Natalia Gherman: „În declaraţiile doamnei Catherine Ashton, am simţit nu doar o apreciere a ceea ce s-a făcut, a acelor progrese realizate, în contextul reformelor pro-europene, dar şi o încredere în potenţialul actualului guvern în ceea ce priveşte continuarea acestor reforme şi succese pe care le putem înregistra, până la summit-ul de la Vilnius. Totodată, doamna Ashton nu s-a oprit doar la perioada până la summit-ul Parteneriatului Estic din noiembrie curent, s-a referit şi la perioada post-Vilnius, mai ales, în ceea ce priveşte calendarul acţiunilor moldo-comunitare, care urmează a fi realizat, pentru a atinge acest obiectiv mult aşteptat şi mult dorit: semnarea Acordului de Asociere care conţine şi Acordul privind zona de liber schimb, în 2014. Or, semnarea acestui Acord presupune şi implementarea, provizoriu, ceea ce înseamnă că, atâta timp cât parlamentele ţărilor membre ale Uniunii Europene vor fi în proces de ratificare a textului Acordului moldo-comunitar, Uniunea Europeană şi Republica Moldova vor lansa procesul de implementare, provizoriu, ceea ce ar însemna, în cele din urmă, ireversibilitatea cursului nostru de integrare europeană.”

Europa Liberă: Doamnă Gherman, mai toţi interlocutorii, partenerii dumneavoastră europeni, accentuează şi nevoia soluţionării crizei transnistrene sau, atunci când vorbesc despre acest parcurs european pentru Republica Moldova, vorbesc despre o Moldovă integră, inclusiv cu Transnistria. Subiectul acesta e unul prioritar pe agenda moldo-comunitară?

Natalia Gherman: „Doamna Ashton s-a referit şi la procesul de soluţionare a conflictului transnistrean, datorită faptului că Uniunea Europeană face parte din acest format consacrat, „5+2”. A fost întrebată dumneaei, în mod particular, despre procesul de integrare europeană şi soluţionarea conflictului transnistrean. Răspunsul a fost unul foarte clar: Uniunea Europeană priveşte în ansamblu aceste două procese, contribuie la soluţionarea diferendului transnistrean şi împărtăşeşte opinia autorităţilor Republicii Moldova precum că integrarea europeană este un proces şi un factor care facilitează eforturile autorităţilor de reintegrare a ţării, pe baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: O eventuală reunificare ar face Moldova mai puternică? Ar fi o voce mai sonoră în cadrul discuţiilor pe care le purtaţi cu partenerii de dialog?

Natalia Gherman: „Reintegrarea Republicii Moldova face parte din obiectivele prioritare ale programului de guvernare, care a fost votat în Parlamentul Republicii Moldova. Acţiunile şi obiectivele acestui proces de reintegrare întrunesc susţinerea majorităţii populaţiei Republicii Moldova, majorităţii deputaţilor. Deci, bineînţeles, o Moldovă reunificată, o Moldovă integră, ar fi un eventual membru al Uniunii Europene cu mai multe şanse şi un potenţial mult mai mare de a contribui la acest spaţiu valoric, spaţiu de securitate şi stabilitate paneuropean, din care dorim să facem parte, într-o perioadă previzibilă.”

Europa Liberă: Dialogul pe vize, ridicarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova e unul al cărui finalitate se vede?

Natalia Gherman: „Bineînţeles. Pe 25 iunie, în cadrul reuniunii consiliului de cooperare moldo-comunitar, la Luxembrutg, Uniunea Europeană ne-a prezentat un raport de evaluare a progreselor obţinute de către Republica Moldova în implementarea condiţionalităţilor celei de a doua faze a Planului de Acţiuni în domeniul liberalizării regimului de vize. Acest raport, în linii mari, este unul pozitiv. Totodată, sunt menţionate mai multe propuneri şi sugestii de îmbunătăţire a situaţiei pe anumite domenii, precum prevenirea şi lupta cu corupţia, lupta cu crima organizată, funcţionarea managementului integrat la frontierele Republicii Moldova şi altele.

Astăzi, în cadrul Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană, am făcut o prezentare a acestor domenii, asupra cărora urmează să lucrăm. Fiecare instituţie a primit un caiet de sarcini, astfel încât să putem raporta despre progresele obţinute anume pe aceste domenii.

Către mijlocul lunii septembrie, ne propunem să prezentăm raportul nostru de progres Comisiei Europene. După care, bănuiesc, va fi emis încă un raport de progres, care se propune a fi ultimul raport de progres, până la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Şi sperăm că, în acest raport de progres, se va constata că Moldova a îndeplinit toate sau majoritatea absolută a condiţionalităţilor reflectate în cea de a doua fază a Planului de Acţiuni moldo-comunitar. Ne mişcăm în ritmuri susţinute, nu avem restanţe la domeniile care sunt reflectate drept condiţionalităţi în Planul de Acţiuni. Ne aşteptăm la o relatare pozitivă, în cadrul summit-ului de la Vilnius, în ceea ce priveşte progresele obţinute de Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cât de mult contează nevoia securizării frontierei de Est, mai ales, hotarul moldo-ucrainean, pe segmentul transnistrean?

Natalia Gherman: „În recomandările conţinute în Planul de Acţiuni pe liberalizarea regimului de vize sunt, de fapt, reflectate două elemente importante care şi fac parte din obligaţiunile noastre. Deci prima se referă la documentarea populaţiei care locuieşte în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, cu actele de identitate ale Republicii Moldova şi cea de a doua ţine de efectuarea unui control al fluxurilor migraţionale, în interiorul ţării. Anume în aceste două direcţii se lucrează foarte insistent. Deci există un plan de acţiuni şi fiecare instituţie responsabilă îşi cunoaşte foarte bine sarcinile formulate.”

Europa Liberă: Dar cele 6 puncte migraţionale au şanse să funcţioneze?

Natalia Gherman: „Bineînţeles, actualmente funcţionează 2 puncte din 6, în calitate de proiect-pilot. Informaţia, care este obţinută, în baza activităţii desfăşurate, ne permite deja să estimăm, din punct de vedere statistic, numeric, volumul fluxului migraţional, numărul persoanelor care traversează hotarul de Est al Republicii Moldova, se deplasează în interiorul ţării. Înregistrarea se face într-o manieră bine stipulată şi comunicată partenerilor ucraineni, cât şi autorităţilor din regiunea transnistreană. Deci, aici ne ajută şi misiunea EUBAM, care se află la hotarul moldo-ucrainean.

Activitatea celor două puncte pilot, în primul rând, ne-a permis să reducem din numărul iniţial al punctelor anvizajate, la începutul implementării fazei a doua. Şi, în al doilea rând, personalul, care a fost instruit pentru a activa în acele două puncte, deja va putea împărtăşi din experienţa acumulată, astfel încât să echipăm, şi din punct de vedere al resurselor umane, şi din punct de vedere al echipamentelor necesare, şi celelalte puncte restante pe care urmează să le edificăm.

Aceasta este o obligaţiune a fiecărui stat suveran: să aibă o claritate şi o abordare foarte transparentă şi bine documentată a fluxurilor migraţionale, în interiorul ţării. Atunci când celelalte state din regiune şi din Europa efectuează această activitate, nu trezeşte semne de întrebare şi niciun fel de îndoială. Când Republica Moldova, după douăzeci şi ceva de ani de independenţă, face primii paşi în această direcţie a afirmării suveranităţii sale, mai ales, pe interiorul ţării, mă miră că sunt voci care pun la îndoială obiectivul procesului respectiv, care foarte greşit interpretează precum că este instalat un hotar în interiorul Republicii Moldova. Am preluat cele mai bune practici europene din domeniu, încercăm să le implementăm în Republica Moldova. Eu sunt sigură că, după o perioadă oarecare, când se va vedea că acesta este un atribut absolut elementar şi firesc al oricărui stat suveran, toate aceste interpretări greşite vor fi încetate.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG