Linkuri accesibilitate

Cu Mihai Roșcovan despre un proiect de evacuare în comun a deșeurilor menajere din șapte localități.



O problemă perpetuată din moşi-strămoşi în satele moldoveneşti - gunoiul. Şi o soluţie modernă la un pas de aplicare - evacuarea în comun a deşeurilor menajere din câteva, deocamdată, localităţi rurale. Vom vorbi despre acest eveniment, aparent banal, dar care poate fi considerat istoric, despre împrejurările care l-au făcut posibil şi despre modul în care tot mai multe localităţi s-ar putea bucura servicii şi o viaţă mai calitativă cu dl Mihai Roşcovan, managerul Programului Comun pentru Dezvoltare Locală Integrată.

Europa Liberă: Aşa dar, primarii satelor Ineşti, Băneşti, Verejeni, Mândreşti şi Ratuş din raionul Teleneşti, Prepeliţa, raionul Sângerei, şi primarul oraşului Teleneşti au semnat un acord de cooperare intercomunitară. Acord ce prevede evacuarea în comun a deşeurilor menajere din localităţile participante. Circa 20 de mii de oameni ar urma să beneficieze de acest serviciu. I-am văzut recent pe primarii entuziasmaţi arătând populaţiei, în calitate temporară de echipe pe maşina de salubritate, cum va funcţiona totul. Spuneam la începutul acestei emisiuni că ar fi un eveniment oarecum istoric, cel puţin pentru sătenii din R. Moldova. Exageram?

Mihai Roşcovan:
„Într-un fel este un proiect ca şi celelalte de managementul deşeurilor demarate în Republica Moldova de mai demult. Sisteme de colectare a deşeurilor au fost implementate prin susţinerea diferitor fonduri – externe, europene – în mai multe oraşe: în Făleşti, Cahul, Leova. Însă acest caz este totuşi deosebit. Deosebit este prin faptul că opt primari din diferite partide, de diferite culori politice au hotărât împreună să-şi unească eforturile ca să rezolve o problemă pentru locuitorii ţării. A fost o iniţiativă de jos, este o iniţiativă locală a primarilor, susţinută de locuitorii satelor. În acest sens, este un caz unic datorită faptului că de fapt reformele în Moldova au început să dea rezultate, referindu-mă mai mult la reforma de descentralizare şi la nivel local, adică chiar şi cetăţenii sunt implicaţi în implementare acestei reforme.”

Europa Liberă: De ce însă ar fi nevoie de această unire de forţe? Ideea care e că unde-s mulţi, puterea creşte, sau că o localitate nu-şi poate permite un serviciu de acest fel de sine stătător?

Mihai Roşcovan:
„E şi una, şi alta. Republica Moldova este, din punct de vedere al organizării administraţiei publice locale, un stat cu o puternică fragmentare. Avem peste 25 de procente din localităţi care au o populaţie mai mică de 1500 de locuitori. De fapt, o limită stipulată în lege şi creată după realizarea antireformei teritorial-administrativă din 2003. Iar 80 de procente din toate localităţile au o populaţie mai mică de 5000 de locuitori - media care teoretic se spune că o administraţie publică locală ar fi viabilă.

Organizarea unui serviciu de salubrizare, de altfel care este una din cele 20 de competenţe proprii ale administraţiei publice locale, nu este un lucru uşor. El trebuie să fie economic justificat, cheltuielile pentru organizarea acestui serviciu trebuie să acopere veniturile, adică tariful trebuie să acopere cheltuielile pentru organizarea acestui serviciu. Şi vă daţi seama că în localităţile cu o populaţie de 1000, 2000 sau 3000 de locuitori este foarte greu să se organizeze un serviciu propriu de acest fel.”

Europa Liberă: A propos, am văzut, de exemplu, în sate limuzină roză pentru nunţi, lungă cât drumul într-o mahala, dar niciodată o maşină de salubritate. Din punctul Dvs. de vedere, de ce până acum lumea nu s-a putut coopera nicăieri pentru asemenea servicii? Inerţie? Lipsă de bani?

Mihai Roşcovan:
„Este greu de explicat de ce nu s-au organizat, fiindcă este o experienţă largă în Europa. Dar vreau să vă spun că în condiţiile când politicienii de sus, mai mari, nu au suficientă voinţă politică pentru a face reforma teritorial-administrativă, adică de a instala nişte administraţii publice locale viabile şi din punct de vedere economic, aici s-a aplicat o metodă care de fapt acoperă acest gol de voinţă politică. Primarii de diferite culori politice şi-au unit eforturile împreună şi-şi organizează un serviciu pentru care ei sunt responsabili în fiecare localitate, iar serviciul este prestat de o singură întreprindere care se află în subordonarea primarului de Teleneşti.”

Europa Liberă: Primarii încă ar urma să-i convingă pe săteni să se aboneze la acest serviciu. Se ştie cât de mult frânează mulţi în faţa „inovaţiilor”. Sunt semne clare că populaţia ar putea sprijini acest proiect?

Mihai Roşcovan:
„Este adevărat că este necesară nu numai voinţa primarilor, ci şi susţinerea populaţiei. Şi acest proiect, de altfel demarat încă din 2008, de fapt este un proces deloc simplu, este necesară o puternică conştientizare, un lucru cu populaţia. Şi prețul este de opt lei de persoană.”

Europa Liberă: Am propos, acest preţ este suficient, sau doar promoţional, acum cu ocazia proiectului?

Mihai Roşcovan:
„Opt lei este un preţ care asigură ca acest serviciu să fie viabil şi din punct de vedere economic. Adică întreprinderea va avea un program de colectare a deşeurilor săptămânal în fiecare localitate şi banii colectaţi, adică aceşti opt lei pe lună, vor acoperi cheltuielile de prestare a acestui serviciu, iar întreprinderea va fi şi profitabilă.”

Europa Liberă: În condiţiile în care doi vor plăti pentru maşina de gunoi, iar unul va prefera să-şi ducă gunoiul în drum – există şi metode legale de descurajare sau sancţionare a ultimului?

Mihai Roşcovan:
„Da, desigur există şi stabilirea acestui serviciu nu înseamnă doar dotarea cu echipament modern şi stabilirea unui tarif. Există şi acte normative de reglementare a acestor servicii. Aceste acte, dar şi nivelul tarifului se aprobă de către fiecare consiliu local şi în regulamentul de organizare a serviciului sunt şi penalităţi pentru încălcarea regimului de păstrare a curăţeniei în aceste localităţi. A propos, lozinca de bază a acestui proiect este: „Mai ieftin, mai curat”. Asta înseamnă un serviciu de calitate pentru cetăţeni, care să-şi păstreze satul mai curat, dar şi accesibil pentru toţi cetăţenii. Adică, cu cât mai multe localităţi cu cât mai multă populaţie vor fi implicate în acest proiect, cu atât preţul va fi mai mic.”

Europa Liberă: Ce bani şi de unde au făcut posibil proiectul?

Mihai Roşcovan:
„Aici a fost şi efortul comun al mai multor primării, al primarilor, locuitorilor, dar şi efortul comun al mai multor donatori. Proiectul a fost demarat de către Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI) încă în 2008. A fost de fapt iniţiativa primarului din Teleneşti. S-a început cu un studiu de fezabilitate, s-a stabilit acest serviciu în Teleneşti, apoi s-a început procesul de extindere şi la el s-au accesat fonduri din Fondul de Dezvoltare Regională a guvernului şi Fondul ecologic. Deci, sunt mai mulţi donatori care au ajutat ca acest serviciu să fie pus la punct.”

Europa Liberă: Acest proiect de extindere a serviciilor de salubrizare din Teleneşti şi Sângerei este susţinut cum spuneaţi de Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată, al cărui manager sunteţi. Dacă aţi putea să ne răspundeţi în câteva propoziţii: ce presupune acest program, inclusiv ce posibilităţi are?

Mihai Roşcovan:
„Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată a demarat încă prin 2006, acum suntem la a doua etapă a lui, sunt două direcţii principale. Una de susţinere a guvernului în implementarea strategiei de descentralizare. Şi a doua este tocmai crearea unor modele viabile de administraţie publică locală, funcţionale conform schimbărilor aduse, ca rezultat al implementării reformei de descentralizare. Şi cum spuneam la început acest proiect este un exemplu, model de implementare a rezultatelor reformei de descentralizare în Moldova.”

Europa Liberă: Cele şase sate din Teleneşti şi Sângerei pot fi considerate norocoase... Mulţi se vor întreba însă cum, când în ce condiţii se pot regăsi într-un asemenea proiect şi celelalte localităţi?

Mihai Roşcovan:
„Programul are a doua fază care a demarat şi se va desfăşura pe parcursul a trei ani. Avem selectate 30 de localităţi ţintă – 20 de comune mai mari şi 10 clastere, adică în fiecare comună grupuri de localităţi. Şi în aceste localităţi ţintă programul, cu susţine financiară a guvernului Suediei şi a Danemarcei, vor implementa modele de administraţie publică locală, modele viabile experienţă cărora poate fi extinsă şi în alte localităţi.”

Europa Liberă: Există nişte criterii de merite pentru a intra în program?

Mihai Roşcovan:
„Exact.Programul are un bord, un comitet de conducere. Aceste 32 de localităţi au fost selectate după anumite criterii. Criteriile sunt multiple – şi structura populaţiei, şi dimensiunea localităţilor – deci a fost un proces, aceste localităţi au fost votate în cadrul bordului şi ulterior programul se va concentra asupra implementării reformei în aceste localităţi.”
XS
SM
MD
LG