Linkuri accesibilitate

Impactul social al investiţiilor în educaţie se lasă aşteptat (Economist).


Ecourile la vizita de ieri la Chişinău a coordonatoarei politicii externe şi de securitate a Uniunii Europene, Catherine Ashton, se concentrează mai ales pe o declaraţie a şefei diplomaţiei Europene de la întâlnirea cu preşedintele Nicolae Timofti: „Integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană este o perspectivă reală și noi ne gândim deja la acțiunile pe care le vom întreprinde împreună după summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius”, este citat oficialul european de mai multe surse media.

„Adevărul” se referă, însă, şi la un apel pe care i l-a adresat peste 20 de asociaţii din Republica Moldova, cerând o implicare mai activă a Bruxelles-ul în reglementarea conflictului de la Nistru. Semnatarii cer stimularea consolidării clasei politice şi a societăţii moldoveneşti pentru a calma situaţia din regiunea transnistreană, dar şi „includerea în agenda reuniunii în formatul 5+2 de la Viena a chestiunilor legate de situaţia din Zona de Securitate“. Reprezentanţii societăţii civile mai solicită Uniunii Europene să ceară Federaţiei Ruse să nu consolideze în continuare contingentul de militari din cadrul forţelor mixte de menţinere a păcii şi să-şi retragă militarii şi tehnica din cadrul grupului operativ al trupelor ruse din Transnistria.

Despre întâlnirea fulger din seara zilei de ieri a premierului moldovean Iurie Leancă cu premierul român, Victor Ponta, relatările din presă sunt sumare. Este citată mai ales o ştire difuzată de Mediafax care anunţă că Iurie Leancă l-a invitat pe premierul Victor Ponta să asiste la 27 august, când este Ziua Independenţei, la începerea lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni, eveniment la care ar urma să ia parte şi comisarul european pe energie.

Agerpres citează însă şi un interviu a premierului moldovean pentru Euronews, în care Iurie Leancă spune că neutralitatea Republicii Moldova nu este o barieră pentru relaţii mai strânse cu NATO.Dar pentru a deveni un stat cu adevărat neutru, trebuie să ne asigurăm că nu există trupe militare pe teritoriul nostru şi că avem toate condiţiile interne şi externe pentru a deveni un stat cu adevărat neutru”, a mai declarat Iurie Leancă în interviul difuzat luni de Euronews.

Declaraţiile pică în context cu cele ale miniştrilor de externe ai României şi Rusiei, Titus Corlăţean şi Serghei Lavrov, citate pe larg de presă, inclusiv cea de la Chişinău. „Moldova trebuie să rămână un stat suveran, ar fi spus cei doi după o întâlnire. „Rusia este interesată de dezvoltarea comună a unui plan viabil, în cadrul procesului 5+2, pentru soluţionarea tuturor problemelor, inclusiv statutul regiunii transnistrene. În etapa actuală, trebuie să facem totul pentru a întări încrederea”, spusese ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov.

Ştirea despre faptul că Parlamentul va examina în şedinţa de astăzi moţiunile simple iniţiate de către deputaţii comunişti împotriva miniştrilor apărării şi educaţiei este însoţită peste tot şi de răspunsurile celor doi miniştri: nu există motive. Până a fi supuse votului moţiunile, cei doi miniştri, Vitalie Marinuţa şi Maia Sandu, urmează să fie audiaţi în şedinţa plenară. Solicitat de IPN, consultantul principal al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului, Victor Mocanu, a precizat că o moţiune simplă este aprobată cu votul majorităţii şi exprimă poziţia Parlamentului într-o anumită problemă. Demiterea celor doi miniştri, solicitată de PCRM, este de competenţa preşedintelui ţării, la propunerea prim-ministrului. Deputatul comunist Mark Tkaciuk a declarat pentru IPN că Maia Sandu şi Vitalie Marinuţa oricum vor fi demişi, dacă nu astăzi, în timpul apropiat.

Săptămânalul „Economist” observă că deşi Guvernul cheltuieşte sume impunătoare pentru educaţie, care depăşesc 9% din PIB, media europeană fiind de 5,5 %, impactul social al investiţiilor în educaţie se lasă aşteptat. „Sincronizarea cererii de pe piaţa muncii cu oferta sistemului educaţional nu se face la nivelul necesar, iar lipsa acută de muncitori calificaţi rămâne una dintre principalele probleme ale economiei naţionale. Şi asta din cauza că învăţământul secundar profesional şi cel mediu de specialitate sunt tot mai puţin solicitate, în contextul expansiunii învăţământului universitar, dar şi din cauza declinului demografic”, notează Economist.
XS
SM
MD
LG