Serviciul fiscal de stat a lansat azi versiunea electronică a publicaţiei Monitorul Fiscal. Această platformă ar urma să fie un instrument de legătură dintre cei care plătesc taxe şi impozite, şi reprezentanţii serviciului fiscal, astfel încât practicile şi politicile fiscale să fie transparente şi cunoscute de toţi. Tamara Grejdeanu a încercat să afle dacă aceste acţiuni se înscriu în lista măsurilor de promovare a obligaţiei fiscale şi dacă această datorie este asumată.
Politologii obişnuiesc să spună că impozitele sunt preţul pe care îl plătim pentru a trăi într-o lume civilizată. În practică această idee este lesne combătută de cei care se eschivează de la plata impozitelor. Ion Prisăcaru, şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat spune că plata benevolă a taxelor la stat este încă o aspiraţie întrucât sunt mulţi agenţi economici care găsesc diferite metode pentru a-şi ascunde activitatea financiară. Inspectorii au de gând să îi identifice pe cei care ignoră legislaţia şi să asigure echitate pentru cei care sunt înregistraţi şi achită impozite:
„Sunt care au şi tehnică agricolă şi astăzi prestează servicii, dar astăzi nu sunt în cadrul legal, şi cei care astăzi în pieţe stau la tarabe şi nici, cel puţin, nu deţin o patentă şi acei care astăzi mai sunt şi au alte activităţi. Inclusiv se revede şi cadrul legal, în primul rând cel ce ţine de aplicarea sancţiunilor faţă de aceste categorii de subiecţi, să spunem aşa, că ei nu sunt contribuabili, ei astăzi nu participă la formarea părţii de venit a bugetului public naţional.”
În foarte multe cazuri, a conchis Ion Prisăcaru, evaziunea fiscală este însoţită de acte de corupţie, iată de ce urmează ca prin intermediul serviciilor electronice să fie redus contactul dintre inspectorul fiscal şi contribuabil.
Pentru schimbarea relaţiei dintre inspector şi plătitor optează şi Ion Mămăligă administratorul unei agenţii de transport din capitală. El spune că nu este mulţumit de activitatea lor întrucât întâlnirile pe care le au sunt mai degrabă formale şi oricum sunt sancţionaţi. Deşi achită amenda, agentul economic zice că toate deciziile sunt contestate mai apoi în instanţă:
„Ei au promis că agenţii fiscali o să se transforme în consultanţi ai agenţilor economici, dar de fapt a ieşit totul pe dos. Noi înţelegem care este misiunea lor, dar nu înţelegem de ce toată presiunea este asupra agenţilor care activează legal. Adică noi pe lângă faptul că plătim taxe şi impozite mai trebuie să plătim şi amenzi dar cei care activează ilicit aşa şi continuă să activeze.”
Administratorul mai spune că sechestrul pe cont ca şi pedeapsă poate fi pus fără nici un anunţ prealabil întrucât aceasta depinde în mare parte de dorinţa inspectorului, de a informa sau nu.
Expertul Ion Tornea de la Institutul Viitorul este de părere că lupta cu evaziunea fiscală ar putea fi începută cu dezvoltarea unui sistem de facturi electronice, a unei baze fiscale, pentru că eschivarea de la plăţi este mai greu urmărită atunci când facturile se prezintă la inspectorat pe suport de hârtie. Expertul spune că deşi autorităţile fiscale au introdus un registru electronic acesta nu este unul eficient mai ales că au pus povara pe umerii agenţilor economici:
„A fost introdus registrul electronic al facturilor fiscale, ceea ce înseamnă că companiile care emit facturi mai mari de o anumită sumă sunt obligate să înregistreze aceste facturi în decurs de cinci zile în registrul respectiv. De aici apar o mulţime de probleme. În primul rând, companiile trebuie să angajeze staff suplimentar. O altă problemă este că nu toţi agenţii economici introduc aceste facturi fiscale în registrul electronic, chiar dacă pentru fapta aceasta este prevăzută o amendă.”
Pe lângă intenţia de a-i aduce în cadrul legal pe cei care evită plata taxelor, factorii decizionali de la serviciului fiscal îşi propun, cu această ocazie, să ceară modificări şi în alte capitole din legislaţie pentru a asigura echitatea între contribuabili.
