Linkuri accesibilitate

Republica Moldova are o lege privind protecţia specială a copiilor în situaţii de risc şi a copiilor separaţi de părinţi.


Copii în dificultate, astfel clasifică limbajul birocratic situaţia minorilor lăsaţi acasă de părinţii plecaţi peste hotare, ori de părinţii ajunşi în arest sau lipsiţi de drepturile părinţeşti. Aceeaşi categorie întruneşte copiii victime ale violenţei şi cei din familii vulnerabile. Toţi aceşti copii în dificultate se vor bucura de o mai mare protecţie din partea autorităţilor statului, ca urmare a adoptării de către Parlament, în iunie curent, a Legii privind protecţia specială a copiilor în situaţii de risc şi a copiilor separaţi de părinţi. Documentul defineşte expres modalitatea de determinare a statutului de copil aflat în dificultate şi impune un şir de obligaţiuni, dar şi sancţiuni, pentru autorităţile responsabile de protecţia drepturilor copiilor. Şefa Direcţiei Protecţia Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Viorica Dumbrăveanu, ne-a oferit mai multe detalii despre cum va funcţiona noul cadru legislativ:


„Chiar dacă legislaţia prevedea necesitatea şi obligativitatea stabilirii acestui statut, noi am constatat că mulţi copii nu aveau determinat acest statut. Legea privind protecţia specială a copiilor în situaţii de risc şi a copiilor separaţi de părinţi care pe lângă multe alte aspecte, că defineşte ce este copil în situaţie de risc, care sunt atribuţiile autorităţilor tutelare, reglementează expres determinarea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească şi de copil rămas fără ocrotire părintească. Legea respectivă prevede expres care sunt acele acte juridice în baza cărora se determină statutul, fie că este hotărârea instanţei de decădere din drepturile părinteşti, fie că este hotărârea privind lipsirea capacităţii de exerciţiu, fie că avem situaţia atunci când copilul necesită protecţie şi este temporar lipsit de ocrotirea părintească, ca rezultat al arestului sau a privaţiunii de libertate a părintelui, în cazul unui tratament îndelungat al părintelui, copilul tot are nevoie de protecţie. Această lege defineşte clar cum se determina statutul, cum se retrage acest statut, cum se lucrează la integrarea acestui copil în familie, perioada de integrare”.

O noutate este că, începând cu 1 ianuarie 2014, în fiecare primărie va activa un specialist în protecţia copilului. Aceşti specialişti vor avea statut de funcţionar public şi vor monitoriza fiecare copil în dificultate din localitate:

Viorica Dumbrăveanu

Viorica Dumbrăveanu

„Am omis funcţia de autoritate tutelară consiliilor locale şi autoritatea tutelară de nivelul întâi va fi primarul, care, de facto, actualmente şi exercită aceste funcţii, iar la nivelul II vor fi structurile teritoriale de asistenţă socială. La nivel comunitar, va fi instituită funcţia de specialist pentru protecţia drepturilor copilului, pentru a facilita exercitarea acestor atribuţii. Pe lângă primar, asistent social, colaborator de poliţie, medic şi pedagog, care au mai multe atribuţii în funcţiile lor, va fi un specialist cu atribuţii directe pentru protecţia copilului. Planificările se vor face în legea bugetului pentru anul 2014 şi sperăm să fie un mecanism viabil pentru protecţia copilului în fiecare primărie”.

Legea privind protecţia specială a copiilor în situaţii de risc face parte dintr-o Strategie privind protecţia copilului pentru anii 2013-2020, lansată anul trecut de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, document de politici, ce prevede acţiuni concertate ale mai multor instituţii de stat pentru îmbunătăţirea sistemului de protecţia a copiilor. La iniţiativa Ministerului Muncii, din toamnă, în fiecare raion vor funcţiona echipe mobile, din care vor face parte psihologi şi medici care se vor deplasa în localităţile raionului pentru a acorda servicii de sprijin, consiliere, educare copiilor aflaţi în dificultate, inclusiv în şcolile unde lipsesc psihologii. Ministerul Educaţiei, la rândul său, a impus, printr-un ordin special, obligativitatea pedagogilor de a identifica copiii care se află în situaţii de risc şi a le acorda asistenţa necesară. Iată ce ne-a declarat în acest sens, Eugenia Parlicov, consultant în cadrul Ministerului Educaţiei:

„Prin acest ordin directorii de şcoli sunt obligaţi să fie responsabili de fiecare caz de abuz, trafic, situaţie de risc, nu numai a copiilor cu părinţi migranţi, dar a oricărui copil care are nevoie de ajutor. Fiecare din noi sunt pregătiţi să facem faţă unor astfel de situaţii, dar ar fi bine ca în pedagogie să se vină prin vocaţie. Deocamdată, în situaţia pe care o avem, încercăm să cârpim antereul lui Arvinte, să peticim ceea ce se poate de peticit, în speranţa că vom putea consolida un sistem viabil care să răspunde nevoilor fiecărui copil”.

Legea privind protecţia specială a copilului impune modificarea unor şir de acte legislative, între care şi Codul Contravenţional, care vor prevedea pedepse mai aspre pentru lipsa de reacţie a autorităţilor responsabile de protecţia drepturilor copiilor, pentru neînregistrarea cazurilor de abuz asupra copiilor şi altele.

Un studiu efectuat de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei arată că actualmente, în Republica Moldova, fiecare al 7-le copil se află în situaţie de risc. Din cei peste 170 mii de copiii în dificultate, două treimi sunt copii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă peste hotare, iar 37,4 la sută sunt orfani, cu părinţi în arest sau decăzuţi din drepturi.
XS
SM
MD
LG