Linkuri accesibilitate

Dezbateri furtunoase în jurul proiectului unui control mai riguros al migraţiei provenite din zona transnistreană


La dezbaterile de astăzi din Parlament

La dezbaterile de astăzi din Parlament

Valeriu Streleţ: „întrebări absolut denaturate, exagerate, vin să isterizeze opinia publică.”



Ca si alte dăţ, şi astazi în Parlament, cind a venit vorba de chestiuni legate de regiunea transnistreana, spiritele s-au incins si presedintele Parlamentului, Igor Corman, a fost obligat sa ceara o pauză pentru ca dialogul să revina in limitele uzantelor parlamentare. Pe masa deputaţilor a ajuns astăzi un proiect de lege care prevede anumite sancţiuni pentru străinii care vor încălca regimul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul îi obligă pe aceşti cetăţeni să raporteze autorităţilor, printr-o procedură numită înregistrare, că au traversat hotarul; în caz contrar, ar risca amenzi şi ulterioare expulzări. În cazul cetăţenilor ce vor veni prin Transnistria, înregistrarea se poate face chiar la graniţă, de către punctele mobile de control a migraţiei instituite în baza înţelegerilor cu UE. Noile norme erau cât pe ce să provoace o încăierare între comunişti şi majoritari.

Miza proiectului ar fi, potrivit autorilor, un control mai riguros al migraţiei provenite din zona transnistreana a Republica Moldova, control ce ar face parte din angajamentele asumate de Republica Moldova în faţa UE, pentru a obţine în schimb liberalizarea regimului de vize. Potrivit unor reglementări anterioare din acelaşi pachet, cetăţenii străini care vin prin Transnistria ar urma să se înregistreze la graniţa, pentru asta pe Nistru fiind instituite deja şi şase puncte mobile de control a migraţiei.

Norma conţinută în proiectul actual ar urma să introducă, ca în toată lumea, şi anumite sancţiuni pentru cei ce evită înregistrarea. Numai că măsurile au stârnit nemulţumiri în Transnistria. Administraţia de la Tiraspol a răspuns cu promovarea rapida a unei legi privind zisa frontiera a republicii transnistrene trasate unilateral si cu incorporarea teritoriilor disputate, cum ar fi oraşul Tighina cu suburbiile sale.

Si la Chişinău ideea punctelor mobile de control a fost luata in furci de unele formaţiuni politice, întâi de toate de opoziţia comunista. „Cu acest proiect dvs. veniţi să instituiţi frontieră pe Nistru şi să divizaţi Republica Moldova, ca noi să pierdem definitiv raioanele de est a Republicii Moldova. Este regretabilă această decizie după declaraţia pe care am adoptat-o împreună,” a declarat comunistul Artur Reşetnicov.

„Nu subestimaţi cetăţenii care înţeleg foarte bine ce faceţi dvs.: la comanda UE care încearcă în fel şi chip să declanşeze aici un conflict în august-septembrie”, a acuzat la rândul său comunistul Iurii Muntean.

Iată însă replicile deputaţilor majorităţii parlamentare. Mai întâi democratul Dumitru Diacov: „Dle preşedinte, acesta-i terorism ceea ce se întâmplă acum. Eu propun ca comisia parlamentară să-şi spună punctul de vedere şi să punem la vot proiectul.”

Liberal-democratul Valeriu Streleţ: „Sunt întrebări absolut denaturate, exagerate, care vin să isterizeze opinia publică. În temeiul articolului 108 propun să încheiem dezbaterile.
Spre sală: Fugi de aici. Ai dispărut de aici…”

Era momentul în care deputaţii comunişti blocaseră tribuna Parlamentului şi microfoanele din sală şi totul era cât pe ce să degenereze în încăierări. Pentru a le evita, preşedintele legislativului, Igor Corman, a întrerupt dezbaterile, iar discuția proiectului a fost amânată pentru o şedinţă ulterioară.

De fapt, comuniştii pretind că prin punerea in aplicare a măsurilor cerute de Bruxelles, autorităţile moldovene riscă să provoace o si mai mare nemulţumire a locuitorilor din stânga Nistrului pe care i-ar trata ca pe străini. Cel puţin pe cei dintre ei care nu deţin oficial decât cetăţenia emisă de autorităţile autoproclamate şi care ar fi în număr de vreo 200 de mii.

Adjunctul ministrului afacerilor interne, Dumitru Ursachi, cel care a încercat astăzi să prezinte proiectul în faţa deputaţilor, a repetat de mai multe ori că locuitorii zonei transnistrene nu sunt vizaţi de reglementări, oricare cetăţenia ar deţine, ci doar străinii care vin în Moldova prin regiunea din est. Zilele trecute, emisarul UE la Chişinău, Dirk Schuebel, ne declara într-un interviu că pentru a se apropia de Uniunea Europeană, Republica Moldova are nevoie de o securitate mai bună a frontierelor, având in vedere întâi de toate segmentele răsăritene, întrucât, deducem noi, siguranţa celor vestice o garantează România.
XS
SM
MD
LG