Linkuri accesibilitate

Statele Unite și evenimentele din Egipt


Multi experți de la Washington cer administrației Barack Obama să stea de-o parte și să nu se amestece.

Presedintele Mohamed Morsi a fost inlaturat, sub presiunea populatiei si prin interventia armatei. Care este reactia Statelor Unite? E întrebarea pusa corespondentului Europei Libere la Washington, Valeriu Sela.

Ceea ce se intimpla acum in Egipt contribuie la argumentul ca „primavara araba”, cea care a dus la caderea unor dictaturi in Orientul Mijlociu si Nordul Africii, ramine un fenomen marcat de contradictii si cu deznodamint inca imprevizibil.

Mohamed Morsi a fost - pina la recentele evenimente - primul presedinte democratic ales al Egiptului. La alegerile de anul trecut el obtinuse 52% din voturi.

Dupa un an in care Fratia Musulmana, organizatia din care Morsi provine, a administrat prost tara si promovat o agenda considerata islamista, un mare numar de oameni au iesit din nou in strada, in aceste zile, ca la revolutia care l-a indepartat de la putere pe Hosni Mubarak, cerind demisia lui Morsi.

Cind acesta a refuzat sa se supuna fie si ultimatumului armatei, aceasta a intervenit cu deznodamintul cunoscut.

Multi experti de aici cer administratiei Obama sa stea de-o parte si sa nu se amestece. Unul dintre motive este ca situatia poate inca degenera si altul ca Statele Unite pot fi invinuite de ambele parti, aproape orice ar face.

In timpul primaverii arabe, administratia de la Washington a ezitat, aproape pina in ultimul moment, lasind impresia ca l-ar sprijini pe Mubarak, un aliat traditional al Americii, in chestiuni de politica externa.

Hosni Mubarak se mentinuse la putere tocmai cu argumentul ca alternativa la regimul sau de inspiratie militara, cu mână forte, sint haosul si extremismul mistic.

Dupa revolutie, Fratia Musulmana -persecutata in anii de dictatura- a fost singura organizatie pregatita pentru procesul politic, avind aproape automat sprijinul a circa 30% dintre egipteni. Organizatia a preluat puterea, cu Morsi presedinte.

In perioada de dupa atentele teroriste de la 11 septembrie 2001, Statele Unite au actionat cu premiza ca elemente islamiste moderate trebuiesc incurajate, in lumea araba, in dauna celor extremiste.

Si pentru ca declaratiile lui Morsi indicau moderatie, Washingtonul a incercat sa-l sprijine. Pe plan extern Morsi a mediat chiar rezolvarea crizei de anul trecutintre Israel si Gaza.

Dar pe masura ce timpul trecea se manifestau si tendintele autoritare ale noului lider, care, in plus avea de satisfacut si baza sa religioasa.

Pe acest fond a izbucnit din nou revolta. Dar nu trebuie uitat ca populatia Egiptului e divizata si daca un nou scrutin ar fi organizat, cu o opozitie lipsita de coeziune, tot Fratia ar putea avea cistig de cauza.

Washingtonul, invinuit pe strazile egiptene ca-l sustine pe Morsi, si-a recalibrat pozitia, spunind doar ca populatia Egiptului este cea care trebuie sa decida.

Pina in ultimul moment, oficialitatile americane i-au cerut presedintelui Egiptului sa organizeze alegeri anticipate si sa formeze un guvern de larga coalitie, dar acesta a ascultat cind era prea tirziu.

Acum, cind armata a preluat puterea, administratia americana are o noua problema de formulare.

Interventia militara a fost salutata de multimea anti-Morsi, ceea ce e pina la un punct un paradox.

Dar daca Washingtonul o caracterizeaza drept o lovitura de stat, ceea ce defapt e, atunci prin legeajutorul american de securitate trebuie sistat, ceea ce administratia nu pare a dori sa faca.
XS
SM
MD
LG