Guvernul a obligat cu mai bine de doi ani în urmă toate instituţiile de stat să publice date relevante de pe domeniul administrat pe un singur site, date.gov.md, în ideea transparentizării actului de guvernare. Centrul de Jurnalism Independent a făcut astăzi public şi un prim raport despre eficienţa acestui imens efort, inclusiv financiar, iar Liliana Barbăroşie are amănunte:
Eficienţa e-guvernării în R. Moldova
Deschiderea datelor publice, iniţiată în aprilie 2011, nu este la înălţime, s-ar putea deduce din raport. Majoritatea ministerelor şi departamentelor continuă să-şi publice datele pe site-urile proprii; chiar dacă le publică pe date.gov.md, o fac diferit, prin urmare, este greu să le descifrezi; jurnaliştii şi experţii folosesc arareori aceste informaţii în scrierea articolelor şi studiilor.
Întrebarea ar fi, prin urmare, la ce bun?
Iată un răspuns de la Alexandru Roşioru, responsabilul pentru e-transformarea Ministerului Sănătăţii, de altfel printre primele trei instituţii publice care fac faţă deocamdată cel mai bine sarcinii deschiderii datelor:
„Noi trebuie să privim cu un pas înainte. E clar că foarte multă lume o să zică: la ce ne trebuie asta? Am să răspuns printr-un exemplu simplu: am avut ocazie odată să învăţ pe cineva o operaţiune la computer care necesita şapte paşi. După trei paşi, persoana a început să se enerveze. I-am zis să rabde încă patru paşi. După ce i-am parcurs, am văzut fericire în ochii ei. Este în beneficiul tuturor să învăţăm asta.”
Studiul lansat astăzi de CJI a analizat în general două aspecte: cum şi-au onorat sarcina de a deschide lunar câte trei seturi de date instituţiile publice obligate să facă asta în 2011 prin hotărâre de guvern şi ce efect are acest efort. Pentru cel de-al doilea domeniu de analiză autorii au chestionat jurnaliştii şi experţii, pe care i-au întrebat dacă utilizează datele de pe site-ul general. Răspunsul a fost descurajant: aproape jumătate au spus că nu. Printre jurnaliştii cu care a discutat Europa Liberă, foarte puţini au accesat vreodată resursa guvernamentală. Din mai multe încercări, am dat de Artiom Maister, sociolog şi jurnalist la bloguvern.md:
Chiar dacă reprezintă şi o anumită dezamăgire, site-ul nu ridică totuşi semne de întrebare despre rostul demersului, mai este de părere Artiom Maister:
„Ideea este foarte bună. Pentru că e un punct care concentrează datele din toate instituţiile. Se facilitează accesul la informaţie. Poate nu e în suficientă măsură promovat, recomandat specialiştilor care ar putea să-l utilizeze. Şi dacă ar exista o organizare mai comodă a informaţiei, site-ul s-ar bucura de popularitate.”
Dar dincolo de evaluările ce s-a reuşit, este important să vedem ce urmează. Irina Tişacova, coordonatoarea proiectelor de Guvernare Deschisă la Centrul de Guvernare Electronică al Republicii Moldova, descrie măsurile prin care deschiderea datelor poate da rezultate:
„Acum, la etapa dată, noi mizăm foarte mult pe colaborarea cu societatea civilă, ca să aflăm care sunt acele date care interesează, în ce format se vrea ca să fie deschise aceste date şi, dacă este necesar, să organizăm anumite training-uri cum ar putea cetăţenii consuma aceste date. Pentru că nu toţi au capacitatea de a lucra în Excel, pentru a înţelege aceste date. Dar datele nu sunt destinate chiar absolut tuturor, ci economiştilor, analiştilor care pot lucra cu aceste date. Dacă datele nu pot fi înţelese, atunci dezvoltatorii ar putea crea anumite infografice ca să le explice oamenilor ce e cu aceste date - de exemplu, cum cheltuiesc instituţiile publice banii publici.”
Republica Moldova este unul din cele 16 state ale lumii care au pornit pe această cale de deschidere a datelor publice şi a accesat importante fonduri europene pentru a înfăptui reforma, aşa că ar fi mare păcat, spun experţii, dacă s-ar adeveri că efortul a fost zădarnic.
