Linkuri accesibilitate

„Problema abandonului copilului în R. Moldova este foarte mare şi chiar dureroasă...”


Cîștigătorii ediției 2013 ai premiilor ERSTE
Cîștigătorii ediției 2013 ai premiilor ERSTE

Olesea Lujan: „este important să dăm un model pozitiv care, foarte simplu, printr-un schimb de experienţă, poate fi aplicat şi în alte regiuni.”



Două organizaţii sociale din Republica Moldova - Concordia şi CCF-Moldova - se bucură acum de recunoaştere internaţională, fiind printre premiantele prestigioasei Fundaţii ERSTE pentru Integrare Socială 2013. Receptivi, sensibili, inovativi, pricepuţi şi consecvenţi la soluţii pentru problemele societăţii şi, în special, ale persoanelor cu nevoi speciale. Doar câteva dintre calificativele de preţuire şi încurajare pentru membrii celor 35 de câştigători din 13 ţări ale Europei Centrale şi de Sud-Est, câştigători selectaţi din aproape două mii de candidaţi. Vom discuta în această dimineaţă cu o reprezentantă a uneia din cele două organizaţii moldoveneşti premiate, cu Olesea Lujan, coordonatoare de proiect în cadrul organizaţiei CCF Moldova – Copil, Comunitate, Familie.

Europa Liberă: Aşadar, dna Lujan, premiu prestigios pentru organizaţia pe care o reprezentaţi, premiul Fundaţiei
austriece ERSTE, un fel de premiu Oscar pentru organizaţiile sociale, cum a remarcat cineva din juriul respectivului concurs. Ce proiect al CCF-Moldova s-a bucurat, iată, de înalta apreciere şi prin ce a fost considerat deosebit de valoros?

Olesea Lujan:
„Premiul de onoare al juriului al Fundaţii ERSTE a fost acordat organizaţiei noastre pentru un proiect unic şi inovativ în Republica Moldova şi anume creşa socială. Acest proiect este unic deoarece are ca scop prevenirea instituţionalizării sau abandonul copilului mic şi asemenea servicii în toată republica, inclusiv în municipiul Chişinău, nu mai există. De aceea ei ne-au considerat ca o organizaţie inovativă în acest domeniu.”

Europa Liberă: Un serviciu unic în ţara noastră, centre de zi sau creşele sociale, unde mamele din familii defavorizate îşi pot lăsa bebeluşii pentru a merge la serviciu sau la studii…

Olesea Lujan:
„Exact. Acesta este un serviciu de zi, un serviciu care are ca scop ca mama să-şi lase copilul dimineaţă, astfel încât poate merge la serviciu sau studii şi seara îşi ia copilul acasă.”

Europa Liberă: CCF-Moldova răspunde astfel unei necesităţi sociale. Oricât de bine ar face-o, acoperă – atât cât ştim noi realităţile în acest sens – doar o mică parte din necesităţi… Dvs. cum aţi aprecia necesitatea unor asemenea servicii la scara întregii ţări?

Olesea Lujan:
„Problema abandonului copilului în Republica Moldova este foarte mare şi chiar dureroasă şi organizaţia noastră, HHC UK (Hope and Homes for Children), care suntem o organizaţie ce ne concentrăm îndeosebi asupra dezinstituţionalizării, inclusiv a copiilor de vârsta mare. În municipiul Chişinău ne-am concentrat pe transformarea Centrului municipal de plasament şi reabilitare pentru copii de vârstă fragedă, în care încercăm să reducem numărul copiilor instituţionalizaţi şi a celor abandonaţi.”

Europa Liberă: Cum funcţionează la modul practic totul?

Olesea Lujan:
„Noi lucrăm cu Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului, inclusiv cu direcţiile sectoriale, astfel încât ne concentrăm pe două aspecte: unul este prevenirea abandonului şi aici se are în vedere lucrul cu maternităţile, cu fiecare sector în parte, cu familia în parte pentru a preveni intrarea copilului în instituţie, pentru am preveni abandonarea lui; după care lucrăm la aspectul de dezinstituţionalizare, lucrăm cu fiecare copil în parte din această instituţie de tip rezidenţial, pentru a-i găsi o formă de protecţie familială.

Fie că este vorba despre reintegrarea lui în familia biologice, fie
La ceremonia de la Viena
La ceremonia de la Viena
că este vorba despre găsirea unui asistent parental profesionist, sau unei case de tip familial pentru ca aceşti copii din regim rezidenţial să vadă un model familial, să nu locuiască în instituţie, să vadă modelul, poate că nu este frumos spus, dar un model de turmă, un model în care nu vede cum se prepară o mâncare, de unde se ia o roşie, un castravete, să locuiască într-un mediu natural, specific unui copil.”

Europa Liberă: În ce măsură credeţi că autorităţile locale ar putea dezvolta această idee a creşelor sociale? Sau totul poate rămâne doar la nivelul ong-urilor?

Olesea Lujan:
„Noi în prezent lucrăm pentru a crea şi cea de-a treia creşă socială şi, după cum am menţionat, lucrăm împreună cu Direcţia de protecţie a drepturilor copilului. Adică toate aceste servicii nu rămân nouă, ci sunt transferate statului. Şi următorul pas este ca, împreună cu ei, fiindcă ei ne oferă spaţiu, să creăm şi cea de-a treia creşă socială în sectorul Râşcani, astfel încât să acopere sectorul Ciocana, sectorul Buiucani şi copii din aceste regiuni să vină să frecventeze această creşă. Dar, după cum am menţionat, doar această creşă este destinată doar acelor familii cu risc de a-şi abandona copilul.

Europa Liberă: Ce presupune pentru organizaţie , dar şi pentru ce vă propuneţi să faceţi, această premiere?

Olesea Lujan:
„După cum am menţionat, vrem să deschidem şi cea de a treia creşă. Şi o parte din aceste resurse vor fi folosite pentru dezvoltarea acestui serviciu, deoarece necesitatea este foarte mare, sunt foarte mulţi doritori pe lista de aşteptare pentru a frecventa serviciul creşă. Restul resurselor vor fi folosite cu siguranţă doar în domeniul ce estre legat de copil, fie că este vorba despre suport familial, fie că este vorba despre prevenirea sau dezinstituţionalizarea lui.”

Europa Liberă: Înţelegem că au fost şapte finalişti din Moldova, încurajaţi la ceremonia de premiere de la Viena de
Soprana Valentina Nafornița la Viena
Soprana Valentina Nafornița la Viena
soprana Valentina Naforniţă, care este patroana CCF Moldova. R. Moldova a fost aşadar bine reprezentată la Viena.

Înseamnă acest lucru că R. Moldova devine tot mai dezvoltată ca oferă socială, ca sprijin pentru persoanele cu necesităţi speciale?

Olesea Lujan:
„Cred că da. De fapt a fost o experienţă unică pentru noi şi vreau să vă spun că Republica Moldova a fost o ţară care a fost înalt apreciată de către echipa ERSTE şi de către juriul acestei organizaţii pentru proiectele sale unice şi ca ţară. Domnul care a fost ca un fel de coordonator, venind să vadă toate proiectele, a spus că s-a îndrăgostit de ţara noastră, de proiectele pe care le avem şi de dorinţa enormă într-o ţară cu resurse minime să facem lucruri foarte mari.”

Europa Liberă: Ce ideii, practici din experienţa altora credeţi că ar fi mai mult decât salutabile şi pentru R. Moldova?

Olesea Lujan:
„Până la urmă oricum au fost idei legate de suport persoanelor boschetare, premiul mare până la urmă a fost câştigat de o organizaţie ce se ocupă cu copii bolnavi de cancer. Deci este un lucru care la noi tot poate ar fi bine să se concentreze cum să suporte şi cum să-l înveţe pe copil să nu aibă frică de chimio terapie, de o injecţie.

Un alt aspect care mi-a plăcut şi care de fapt are tangenţă şi cu organizaţia noastră a fost un proiect „Mame pentru mame” – instruirea bonelor cum să lucreze cu copii, nu doar la nivel de îngrijire fizică, dar şi la nivel de educaţie, dezvoltarea psihologică a copilului. Adică sunt nişte proiecte foarte interesante.

Un alt aspect pe care ei s-au concentrat au fost proiecte legate de agricultură – suport întreprinderilor mici pentru familii, pentru persoane defavorizate, astfel încât ele să poată să-şi asigure un venit. Adică au fost foarte diverse domeniile care au fost apreciate. Inclusiv persoanele homosexuale – a fost un proiect poate pentru Republica Moldova ar fi straniu, dar câştigător a fost proiectul care s-a concentrat pe cum să pregătească părinţii să accepte că copilul lor este de o altă orientare sexuală.”

Europa Liberă: Necesităţile pentru asemenea proiecte, pentru asemenea servicii, pentru ceea ce faceţi dvs. sunt, după cum aţi şi subliniat, foarte largi şi în foarte multe localităţi. Ce împiedică în primul rând toate localităţile locale, toate segmentele societăţii civile din diferite localităţi, sate, să dezvolte asemenea servicii ? E vorba doar de bani, sau şi de un entuziasm, dorinţă de a face, în ciuda tuturor dificultăţilor, ceva?

Olesea Lujan:
„Cred că nu este vorba doar de resurse financiare, deoarece instituţii rezidenţiale sunt foarte multe care pot fi transformate astfel încât să fie dezvoltate serviciile, un complex de servicii de zi. Cum a fost în cazul nostru – în baza Casei municipale a copilului am dezvoltat creşa socială, am dezvoltat centrul de zi pentru copii cu nevoi speciale, urmează să dezvoltăm un centru de resurse. Respectiv, fie că este vorba de raion, fie că rămânem în Chişinău, spaţiu este posibil de a fi accesat. Este importantă dorinţa, este important să dăm un model pozitiv, care foarte simplu, printr-un schimb de experienţă, poate fi aplicat şi în alte regiuni. Sperăm noi că creşa socială va fi un model care va fi aplicat şi în alte regiuni din Moldova.”

Europa Liberă: Credeţi că şi în sate, unde situaţia este cum este, ar fi posibil aşa ceva?

Olesea Lujan:
„În centrele raionale. Nu vorbim de sate, dar în centrele raionale ar fi o ideea. Unde sunt maternităţi şi unde rata de abandon la naştere este foarte mare. Pentru că ştiu foarte bine că în multe raioane sunt şi centre maternale. Înseamnă că există o problemă şi un risc de abandon, fie că este vorba despre refuzul familiei extinse de a susţine mama cu copilul, fie că este vorba despre o absolventă a unei instituţii rezidenţiale şi nu are nici un suport financiar.

Şi poate că ar fi o idee pentru aceste regiuni să se gândească la un asemenea serviciu – creşa socială. Pentru că mama nu poate să stea într-un centru maternal veşnic. Ea trebuie să iasă şi să lucreze şi dacă ar fi existat şi creşă, atunci mama ar avea posibilitate să lase copilul la creşă, să meargă la un serviciu, iar seara să-şi ia copilul şi să fie împreună cu el. Dar să nu ajungă în situaţia să-şi abandoneze copilul într-o casă de copii.”
XS
SM
MD
LG