Linkuri accesibilitate

Ștefan Rusu: „Ceea ce mi-am propus din start acolo este să activăm o iniţiativă care se numeşte „Dushanbe Art Ground”, un centru de cultură şi artă contemporană.”



„Lui Brejnev îi place mămăliga şi mămăligii îi place de Brejnev” este titlul unui film din 2005 al artistului Ştefan Rusu, curator la Centrul de Artă Contemporană de la Chişinău, în care autorul prepară o mămăligă despre care se spune că i-ar fi plăcut liderului sovietic. Totul începe cu tăierea cocoşului, pe viu … Ştefan Rusu este autorul mai multor lucrări şi animatorul mai multor expoziţii, inclusiv a Apartamentului Deschis de la Chişinău, macheta în aer liber a unui apartament socialist special construită ca artiştii contemporani să-şi poată expune lucrările în văzul trecătorilor. Interesat de relaţia dintre politică şi artă în general şi de politica şi arta sovietică în special, Ştefan Rusu crede că această relaţie a fost deosebit de strânsă în Asia Centrală sovietică. De jumătate de an locuieşte în Tadjikistan, republica central-asiatică de la graniţa cu Afganistanul. În debutul unui interviu, l-am întrebat cât de tare se deosebeşte viaţa de zi cu zi în cea mai săracă ţară central-asiatică şi cea mai săracă ţară europeană care făceau parte cu peste două decenii în urmă din „necuprinsul” spaţiu sovietic”.

În iulie 2011, la Bienala de la Veneția

În iulie 2011, la Bienala de la Veneția

Ştefan Rusu: „Diferenţele sunt vizibile, cu o treaptă mai jos în Tadjikistan şi în Duşanbe unde locuiesc. Diferenţele se referă la felul cum sunt îmbrăcaţi oamenii, la nivelul de trai, la aspectul oraşului fără a mai vorbi de restul ţării.”

Europa Liberă: Există şi asemănări provenind din acelaşi background sovietic?

Ştefan Rusu:
„Oarecum. Pot spune că un indiciu important este limba rusă care este folosită în spaţiul public şi aceasta denotă faptul că Tadjikistanul sau societatea nu s-a desprins totalmente (de Rusia). Practic, un vorbitor de limbă rusă poate să navigheze fără nici o problemă şi să-şi acopere toate necesităţile. Un alt aspect ar fi un fel asemănător de a se adapta la schimbările care se produc. Dar ceea ce văd aici, în Republica Moldova, este că cetăţeanul are o capacitate mai mare de a răspunde unor nevoi. Evident, nivelul de trai mai scăzut din Tadjikistan creează dificultăţi care îi aduc pe oamenii din zona aceea la limita neputinţei.”

Europa Liberă: Pentru Republica Moldova a apărut mai ales în ultimii ani un alt pol de atracţie, Uniunea Europeană. Dar pentru cei din Tadjikistan?

Ştefan Rusu:
„Asia Centrală se află între mai mulţi poli. Pe de o parte, există graniţa cu Afganistanul. Există China, Europa. Pe lângă acestea, în viziunea tadjicilor CSI-ul ar fi un alt pol important deocamdată pentru că relaţiile geopolitice încă mai există. Un alt pol ar fi Iranul de unde vin o serie întreagă de produse şi, evident, aspectul religios. Aceasta denotă faptul că tadjicii se orientează şi spre Iran.”

Europa Liberă: Am vorbit despre capacitatea de a se adapta a omului post-sovietic. Cum v-aţi adaptat în Tadjikistan artistic şi social?

Ştefan Rusu:
„Nu am avut o problemă de adaptare pentru că există un cer restrâns de indivizi pe care i-am depistat foarte rapid prin reţeaua şi contactele pe care le-am avut anterior, pe care i-am cunoscut cu zeci de ani în urmă, fiind în Asia Centrală cu mai multe proiecte şi colaborări. Acest lucru mi-a permis să intru fără nici o problemă în circuitul artistic de acolo. Pe de altă parte, există şi necesităţi culturale care trebuie acoperite. Ceea ce mi-am propus din start ajungând acolo este să activăm o iniţiativă care se numeşte „Dushanbe Art Ground” şi care este un centru de cultură şi artă contemporană. Am încropit un plan de acţiuni pe următorii doi ani.”

Europa Liberă: Cine sprijină arta contemporană în Tadjikistan?

Ştefan Rusu:
„Asemenea potenţial financiar există şi nu este foarte solicitat. Mi se pare că, în comparaţie cu ceea ce se întâmplă în Moldova, este o situaţie mai avantajoasă.”

Europa Liberă: De unde provin banii?

Ştefan Rusu:
„Sunt mai mulţi donatori care activează pe teren, mai mult donatori externi. Este vorba despre ambasada Americii, oficiul elveţian care sprijină cultura şi în special arta contemporană.”

Europa Liberă: În Republica Moldova resursele sunt mai puţine, sau competiţia mai mare?

Ştefan Rusu:
„Este competiţia şi faptul că interesul strategic pentru Asia Centrală din partea unor puteri europene este probabil mai mare şi de aceea ele sunt prezente acolo. De exemplu, există nu mai puţin de trei fonduri olandeze care finanţează proiecte culturale şi de educaţie în regiune, sunt americanii, există Fundaţia Societatea Deschisă. De aceea, centrul cultural de care am vorbit poate accesa fonduri de mai multe tipuri şi ne bazăm activitatea pe două direcţii – sprijinirea artei vizuale şi tineretului.”

Europa Liberă: În ce măsură islamizarea societăţii tadjice a avut un impact asupra a ceea ce se întîmplă în zona artei contemporane? Desigur, nu vorbim de radicalism islamic …

Ştefan Rusu:
„Vorbim despre aspecte care ţin de tradiţia de dinainte de Uniunea Sovietică. Deocamdată, eu nu aş spune că în Tadjikistan islamizarea şi impactul în artă sunt atât de vizibile. Dar, de exemplu, preşedintele Tadjikistanului îşi propune acum să construiască cea mai mare moschee din zonă, să rivalizeze alte puteri. Acesta ar fi un indiciu că pe terenul acesta se lucrează destul de insistent.”
XS
SM
MD
LG