Linkuri accesibilitate

Radu Vrabie: „Liderul de la Tiraspol încearcă să îşi capitalizeze imaginea printr-o antagonizare a relaţiei cu Chişinăul, decât printr-o apropiere.”


Directorul de programe la Asociaţia pentru Politică Externă, Radu Vrabie, răspunde întrebărilor Valentinei Ursu:

Europa Liberă: Domnule Vrabie, subiectul transnistrean va fi în centrul atenţiei discuţiei noastre. Am reţinut o declaraţie, pe care o făcea ministrul de Externe ucrainean, care spunea că ţara sa este gata să găzduiască o întrevedere a premierului Iurie Leancă cu liderul tiraspolean, Evgheni Şevciuk. De ce ar fi importantă o asemenea întrevedere şi ce ar trebui să discute cei doi interlocutori?


Radu Vrabie: „Cu siguranţă, aşteptările de la Preşedinţia ucraineană OSCE erau foarte mari. Acum am ajuns, într-un fel, la ecuatorul acestei Preşedinţii. Vedem că, de fapt, rezultatele pe teren s-au dovedit a fi mult mai jos decât aşteptările. Sigur că sunt o serie de factori care nu depind de Ucraina. Aici este şi un interes din partea Federaţiei Ruse, pentru a arăta că Ucraina nu este în stare să mişte carul din loc. Şi, într-un fel, dacă urmăm această logică, cred că pentru Ucraina, o asemenea întâlnire, între premierul Iurie Leancă şi liderul de la Tiraspol, ar fi un colac de salvare diplomatic, pentru că, în ultima perioadă, am asistat la o tensionare, la o înrăutăţire a relaţiilor directe între Chişinău şi Tiraspol. Această eventuală întâlnire, pe lângă câştigul diplomatic al Ucrainei, ar putea aduce cu ea şi o normalizare a situaţiei.”

Europa Liberă: Ce ar putea să-şi dorească premierul Iurie Leancă să obţină de la o asemenea întrevedere? Şi cu ce aşteptări ar veni Evgheni Şevciuk?

Radu Vrabie: „Guvernul Republicii Moldova şi implicit premierul trebuie să fie interesaţi de negocieri, de reglementare. Deci, indiferent de tentative, de blocarea acestor negocieri, de tensionarea situaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului, Republica Moldova trebuie să fie interesată în aceste negocieri, pentru că noi suntem principialii beneficiari şi principalii interesaţi ca problema transnistreană să se mişte într-o direcţie pozitivă. Cât priveşte poziţia Tiraspolului, nu cred că liderul de la Tiraspol îşi doreşte foarte mult o asemenea întâlnire, pentru că aceasta, în condiţiile de isterizare, care are loc acuma, în stânga Nistrului, ar fi, mai degrabă, un minus în capitalul său politic, pe care încearcă să şi-l creeze acuma Evgheni Şevciuk. El, din câte înţeleg eu, logica care este la Tiraspol, încearcă să îşi capitalizeze imaginea printr-o antagonizare a relaţiei cu Chişinăul, decât printr-o apropiere.”

Europa Liberă: Am reţinut şi o declaraţie, pe care o făcea un expert, care spunea că Ucraina ar trebui să transforme Transnistria în protectoratul său. Ar fi o variantă? Şi ar putea face Kievul acest lucru?

Radu Vrabie: „Eu nu cred că Transnistria reprezintă pentru Ucraina un interes nici economic, şi cel mai important, probabil, pentru Ucraina, nici de securitate. Mai mult ca atât, o eventuală incorporare a Transnistriei în cadrul Ucrainei ar fi un nou focar de probleme, de tensiune pentru Ucraina, la hotar. De aceea, nu cred în asemenea scenarii. Eu cred că Ucraina, din punct de vedere al securităţii, este foarte interesată ca această problemă să fie rezolvată în cadrul frontierelor Republicii Moldova şi nu oricum altfel. Pentru că rezolvarea problemei transnistrene, fără a avea hotarele internaţional recunoscute ale Republicii Moldova ar însemna, mai degrabă, prelungirea acestei probleme decât rezolvarea ei.”

Europa Liberă: Şi atunci, mai degrabă rămâne Transnistria sub influenţa totală a Federaţiei Ruse?

Radu Vrabie

Radu Vrabie

Radu Vrabie: „Nu. Dar cred că formula pe care, de cele mai multe ori, o şi auzim şi care este şi destul de populară, în rândurile diplomaţilor, este respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu un statut aparte al Transnistriei.”

Europa Liberă: Bine, dar sunt declaraţii de 20 de ani care se fac.

Radu Vrabie: „Este adevărat. În acelaşi timp, trebuie să vedem şi anumite exemple. Nu putem să spunem că Israelul nu atrage o atenţie sporită Palestinei, însă problema este de 50 de ani. Sau situaţia cu Taiwan-ul... Deci chiar dacă pentru o viaţă de om 20 de ani este un termen foarte mare, în termeni istorici...”

Europa Liberă: ... în termeni istorici este o perioadă mică...

Radu Vrabie: „... nu este o perioadă atât de mare, este o perioadă mică şi este o perioadă în care se poate clădi ceva. M-aş teme, mai degrabă, de o soluţie de aceasta, spontană, care ar apărea peste noapte şi peste noapte s-ar crea o Republică Moldova care va fi nefuncţională, cum s-a încercat să fie Republica Moldova proiectată în Memorandumul Kozak. Noi tot ne-am temut de 20 de ani. Şi iată am ajuns să trăim aceşti 20 de ani. Nimeni nu vroia să facă o strategie pe 20 de ani, iar acuma tot la aceasta vom ajunge, să creăm această strategie.”

Europa Liberă: La următoarea rundă de negocieri, în formatul „5+2” care urmează să aibă loc, la mijlocul acestei luni, la Viena, ar putea fi discutate noile reguli de migraţiune ale Moldovei care trebuie totuşi, aşa cum cer şi condiţiile impuse de Uniunea Europeană, să îşi arate rezultatul activităţii? Deocamdată doar 2 din cele 7 posturi migraţionale s-au instalat.

Radu Vrabie: „Cu siguranţă, Tiraspolul va insista pe acest subiect pentru că este un subiect de PR politic, de capital politic şi este în stilul actualei administraţii de la Tiraspol, plus că discuţiile pe acest subiect pot să se prelungească pe tot parcursul acelor zile în care au loc negocierile...”

Europa Liberă: ...şi fără niciun rezultat...

Radu Vrabie: „... şi, respectiv, ca să nu se avanseze pe dosarul care pentru noi este important, Coşul politic. Şi trebuie să recunoaştem că, la acest capitol, guvernul nu a fost destul de explicit. Chiar dacă a fost un comunicat, prin care s-au menţionat procedurile, cum urmează să funcţioneze aceste posturi migaţionale, acesta nu a fost pe deplin înţeles nici de către vecinii noştri ucraineni care, ştiu eu, au anumite întrebări, rezerve, faţă de aceste posturi. Deci eu cred că, dacă guvernul reuşeşte, până la mijlocul lunii iulie, să intensifice discuţiile cu partenerii, şi să explice foarte clar, transparent, toate procedurile şi rostul acestor posturi, care, în niciun fel, nu atentează la...”

Europa Liberă: ...la libera circulaţie...

Radu Vrabie: „...la libera circulaţie a locuitorilor din stânga Nistrului. Acest lucru va ajuta foarte mult şi în cadrul procesului de negocieri, pentru că subiectul, pur şi simplu, va fi explicat, lămurit. În următoarele zile, ar fi bine ca guvernul să vină cu asemenea explicaţii exacte şi foarte tehnice, dar care să fie pe înţelesul tuturor partenerilor.”

Europa Liberă: Liderul liberal, Mihai Ghimpu, a mers şi mai departe, propunând ca să fie instalate posturi vamale pe Nistru. Ar fi o idee judicioasă?

Radu Vrabie: „Politicienii din Republica Moldova au dreptul la diferite opinii, probabil, toate trebuie luate în calcul şi analizate. Eu nu împărtăşesc această idee. În primul rând, ea contravine tuturor poziţiilor anterioare pe care le-a avut Republica Moldova, pe parcursul acestor 20 de ani, că această linie care există acum este o linie administrativă temporară, care este o stare, de fapt, o consecinţă a acelui conflict din 1992.”

Europa Liberă: Dar, apropo, se respectă acordul moldo-rus din 21 iulie 1992?

Radu Vrabie: „Revin la el, doar să termin gândul cu ideea unor politicieni moldoveni. Cred că, dacă audierile din Parlament vor fi singulare, se vor opri doar cu aceste audieri şi vor apărea alte discuţii doar la o eventuală criză, aceasta va trezi şi mai multe idei năstruşnice din partea unor deputaţi. Problema transnistreană este una importantă şi trebuie abordată foarte atent şi în discuţii cu responsabili, care cunosc dosarul, pentru că această declaraţie a lui Mihai Ghimpu, pur şi simplu, a turnat apă la moara unor forţe politice din Tiraspol care au aplaudat, ceea ce nu cred că urmărea dânsul.

Referitor la acordul din 1992. Există foarte multe semne de întrebare şi, mai mult ca atât, arată cât de fragil a fost acel mecanism în 1992. Eu înţeleg că el a fost semnat într-un moment de presiune din partea Federaţiei Ruse şi într-un moment în care aici, în Republica Moldova, era o criză, erau pierderi omeneşti...”

Europa Liberă: ...război...

Radu Vrabie: „Dar se vede că acest mecanism nu este unul perfect, chiar departe de a fi unul măcar funcţional. De aceea, cred că este timpul, chiar dacă este greu, ca aceste probleme să mai fie discutate şi cu alţi parteneri şi a încerca de a schimba cumva unele accente, în procesul de administrare a Zonei de Securitate. Pentru că am avut mai multe incidente în Zona de Securitate şi, pe lângă faptul că au fost nişte altercaţii, în oraşul Bender, de exemplu, şi în 27 aprilie, când a fost incidentul de la Varniţa, s-au aflat trupe înarmate din partea Tiraspolului, ceea ce este o încălcare gravă a acestui acord, pentru că în Bender nu pot fi atâtea trupe înarmate.”

Europa Liberă: Între timp, Comisia Unificată de Control cere retragerea unităţii militare transnistrene din Bender. Unitate introdusă în zona de securitate unilateral.

Radu Vrabie: „Eu mă bucur că dumneavoastră aţi abordat această întrebare, pentru că a fost, cumva, exclusă din mass-media din Republica Moldova. Mai nu a fost abordată. Chiar dacă este o încălcare gravă a acestui acord din 1992, iar Comisia Unificată de Control a făcut aşa că una dintre părţi, oricare dintre părţi, are dreptul la veto. Ceea ce înseamnă că singura modalitate legală aflată acum în vigoare este ca autorităţile de la Chişinău să facă şedinţe după şedinţe, abordând această problemă şi să găsească consens. De aceea este important cum se administrează zona de securitate, să fie mai des explicat...”

Europa Liberă: Dar va reuşi să fie retrasă această unitate militară a Tiraspolului din Tighina?

Radu Vrabie: „Păi, uitaţi-vă, că din istoria recentă vedem diferite exemple. Postul de la Pohrebea nu a fost retras definitiv, aşa cum cerea Comisia Unificată de Control. Pe de altă parte, vagonaşele de la Severnîi au fost retrase, într-un timp foarte scurt. Aici foarte mult depinde şi de poziţia pe care o are Federaţia Rusă. Şi aceasta este una dintre problemele pe care le avem noi în zona de securitate, că Federaţia Rusă este, într-un fel, balanţa care, poate, se înclină, ştiind faptul că acei din stânga Nistrului sunt, diplomatic vorbind, foarte atenţi la ceea ce vine de la Moscova. Nu am văzut reacţii din partea SUA, OSCE, Uniunii Europene. Eu cred că Republica Moldova, societatea civilă, guvernul trebuie să ceară mai mult de la aceşti actori implicaţi în formatul „5+2”, să ia poziţii, să facă declaraţii, pentru că o asemenea situaţie din Zona de Securitate nu este una promiţătoare.”

Europa Liberă: Nu lasă loc pentru negocieri productive...

Radu Vrabie: „Exact. Dar mai mult decât atât, ceea ce pentru mine este cel mai grav, este faptul că în aceste mici tensiuni sunt implicaţi oameni care au acces la arme de foc. Deci, chiar dacă nimeni nu-şi doreşte o escaladare, nu-şi doreşte împuşcături, un om care are acces la arma de foc poate oricând să o utilizeze.”

Europa Liberă: Să apese pe trăgaci...

Radu Vrabie: „Iar acesta este un fapt care ar putea crea tensiuni şi mai mari ulterior.”
XS
SM
MD
LG