Linkuri accesibilitate

Valeriu Ghileţchi, un pastor baptist și deputat, despre tensiunile recente între Biserica ortodoxă și stat


Protest ortodox împotriva legii nediscriminării, Chişinău

Protest ortodox împotriva legii nediscriminării, Chişinău

„O responsabilizare a slujitorilor cultului este necesară. Dar eu cred că ea trebuie să fie, mai întâi, în cadrul cultului.”


Ultimele săptămâni au adus în discuția publică din Moldova, mai mult ca în trecut, relația dintre stat și o biserică ortodoxă tot mai vehementă în opoziția ei față de unele evoluții și decizii pro-europene, în frunte cu legea anti-discriminare. La 20 iunie Sinodul Mitropoliei Moldovei a cerut politicienilor să abroge legea anti-discriminare și să adopte o lege împotriva minorităților sexuale după modelul – nedeclarat – al legii promulgate duminica trecută de președintele rus Vladimir Putin. În caz contrar, au spus preoții, politicienii vor fi pedepsiți – poate chiar prin excomunicare. În replică, vicepreședintele parlamentului, democratul Adrian Candu, a spus că statul s-ar putea uita mai atent la veniturile bisericii. Vasile Botnaru a cerut precizări despre viața financiară a Bisericii pastorului baptist Valeriu Gilețchi, care este și parlamentar liberal-democrat.

Interviul integral cu Valeriu Ghileţchi îl veţi putea audia duminică, în cadrul emisiunii „Punct şi de la Capăt", realizată de Vasile Botnaru:


Valeriu Ghileţchi: „Singurul sprijin financiar din partea statului, care este oferit cultelor, este această scutire de impozit, adică acest statut fiscal pe care îl au cultele în activitatea lor. Sunt situaţii, de regulă, bisericile ortodoxe sau Biserica ortodoxă, care este biserică majoritară, poate avea acces la anumite fonduri sau poate obţine un anumit ajutor uneori pentru restaurarea mănăstirilor, de exemplu, pentru că sunt considerate şi monumente de istorie. Celelalte culte minoritare, din câte cunosc eu, nu obţin niciun sprijin financiar direct din partea statului, dar ajutorul pe care îl obţin este legat de statutul fiscal.

Şi mai este o prevedere legată de ajutoarele umanitare care sunt importate, adică importul ajutorului umanitar se face, de asemenea, cu scutirea de taxele vamale. Dar şi aici, din punctul meu de vedere, mi se pare un proces prea greoi şi birocratic. De fiecare dată, se cere prezentarea unui şir de acte, printr-o comisie guvernamentală. Şi apoi ajutoarele umanitare, ele nu sunt totuşi marfă comercială.

Deseori se întâmplă situaţii când, în acel container cu ajutor umanitar, s-ar putea să fie mici devieri de la acel invoice nu din cauza că cineva a avut vreo rea intenţie, adică nu sunt toate numărate, cântărite, aşa cum este o marfă comercială. Şi aici e un proces care, cred eu, ar trebui simplificat.”

Europa Liberă: Dar ele ajung să fie vândute sau nu? Toată piaţa de „vechituri” de unde vine?

Valeriu Ghileţchi

Valeriu Ghileţchi

Valeriu Ghileţchi: „Eu cred că piaţa de „vechituri” este umplută mai mult din lucrurile, aşa-numite second-hand, pentru că, în Republica Moldova, poţi importa second-hand. Dacă ajung ajutoarele umanitare pe piaţă sau nu, eu nu am răspuns la această întrebare, pentru că, până în prezent, eu nu cunosc vreun caz care ar fi fost investigat de organele de urmărire, eventual, Poliţie sau Procuratură şi ele ar fi constatat că ajutoarele umanitare primite de o biserică, de o organizaţie religioasă, de binefacere, ele au ajuns pe piaţă. Se vehiculează acest argument deseori, dar eu întotdeauna am pledat pentru probe.

Dacă vorbim că există astăzi ajutoare umanitare care ajung pe piaţă, eu cred că controlul ar trebui să fie bazat pe fapte. Cu alte cuvinte, nu din cauza unei temeri că aceste ajutoare vor ajunge pe piaţă noi să restricţionăm, să împiedicăm importul ajutorului umanitar, deoarece aceasta împiedică o activitate de binefacere şi poţi sancţiona şi pe cei de bună credinţă. Urmează să fie sancţionaţi cei care încalcă legislaţia. Dacă cineva a importat ajutoare umanitare şi ulterior le-a vândut, aceştia ar urma să fie sancţionaţi, eventual chiar să le fie retras dreptul de a importa pe viitor ajutor umanitar.”

Europa Liberă: Domnule Ghileţchi, vorbind cu un preot, dânsul mi-a spus, în general, că este ridicol statul, atunci când el se erijează într-o instanţă mai importantă decât Dumnezeu. Preoţii spun aşa: „Noi avem un judecător şi un arbitru mult mai important decât statul sau decât organul fiscal, sau decât bloggerii care spun: „Vrem să impozitaţi biserica”. Într-adevăr, putem să ne bizuim pe această relaţie cu un arbitru suprem şi să lăsăm preoţimea în pace?

Valeriu Ghileţchi: „Eu cred că, pe lângă răspunderea pe care un slujitor o are în faţa lui Dumnezeu, el are şi o răspundere în faţa comunităţii unde slujeşte, adică el este responsabil şi în faţa credincioşilor. Spre exemplu, în bisericile noastre noi avem o practică: la fiecare sfârşit de an, pastorul bisericii vine cu un aport de dare de seamă. După prezentarea acestui raport, membrii comunităţii îi adresează întrebări şi apoi îi acordă un vot de încredere pentru un nou mandat.”

Europa Liberă: Adică e bine să probeze onestitatea şi transparenţa?

Valeriu Ghileţchi: „Evident. Pentru că suntem oameni şi este bine cunoscut şi un precept biblic că natura umană este o natură depravată, este o natură care are această înclinaţie spre rău. O responsabilizare a slujitorilor cultului este necesară. Dar eu cred că ea trebuie să fie, mai întâi, în cadrul cultului, pentru că acolo sunt credincioşii care îi acordă o încredere, acolo sunt credincioşii care sunt membri ai acestei comunităţi. Şi prin ei preotul poate fi tras la răspundere.

Acuma, dacă există încălcări ale legislaţiei, evident că, în faţa legislaţiei, toţi sunt egali fie că eşti preot, fie că eşti un simplu credincios, eşti un cetăţean. În faţa legislaţiei, nu există diferenţe. Noi vorbim acuma de anumite intenţii, aşa cum s-a vehiculat zilele trecute în presă, de a schimba legislaţia, poate, eventual, de a introduce noi reglementări fiscale faţă de activitatea cultelor. În această privinţă, putem să ne expunem dacă aceste iniţiative sunt binevenite sau nu sunt binevenite.”

Europa Liberă: Mai ales, ca măsură de răspuns la constrângerile şi presiunile pe care le operează biserica împotriva deputaţilor.

Valeriu Ghileţchi: „Acuma iarăşi eu revin la ceea ce spuneam un pic mai sus şi anume că este imposibil pentru o biserică, pentru un cult ca el să substituie sau să împiedice relaţia credinciosului cu Dumnezeu. Declaraţia Bisericii ortodoxe vizavi de modificările care s-au făcut la legislaţie, în particular, Legea privind egalitatea de şanse, ele, pe de o parte, sunt justificate, dar, în acelaşi timp, eu cred că există şi o înţelegere eronată. Ca şi comunitate, ca şi biserică, poţi promova anumite valori, dar promovarea acestor valori trebuie făcută prin convingere, nu prin constrângere.”
XS
SM
MD
LG