Linkuri accesibilitate

Multor intelectuali ruşi le-a rămas numai opţiunea de a alege între „ciumă şi holeră”: sau iau drumul exilului, ori rămân în ţară şi riscă să fie judecaţi...



Au pornit autorităţile ruse un adevărat război împotriva intelectualilor critici? O serie de legi adoptate de curând, dar şi proiecte de legi aflate pe agenda Dumei de stat, îi face pe mulţi să răspundă afirmativ.

Victor Krasin, disident în perioada sovietică, este de părere că noile legi nu se deosebesc de cele care în epoca lui Stalin sau Hruşciov pedepseau așa numita activitate anti-sovietică. Sunt la fel de general formulate aşa că oricine poate fi acuzat de denigrarea statului, de rănirea sentimentelor religioase sau de răstălmăcirea rău voitoare a istoriei.

La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele Vladimir Putin a semnat două legi foarte controversate pentru că limitează, spun organizaţiile pentru drepturile omului, libertatea de expresie: este legea care pedepseşte rănirea sentimentelor religioase şi cea care interzice aşa zisa propagandă „homosexuală” pe internet, adresată minorilor. Ele se combină cu o serie de alte legi anti-gay adoptate separate, în mai multe oraşe din Rusia.

Iar acum, pe agenda Dumei se află un proiect de lege care amendează sau pedepseşte cu până la cinci ani închisoare faptul de a acuza forţele care au lupta împotriva Germaniei naziste de orice crimă sau abuz.

„Transpusă” în condiţii moldoveneşti, ar însemna că 28 iunie 1940 ar putea avea o singură interpretare, asemenea altor multe alte momente istorice.

Pe 26 iunie, reprezentantul OSCE pentru libertatea de expresie a dat publicităţii o declaraţie în care critică proiectul de lege, afirmând că „publicul are dreptul de a fi informat, inclusiv când este vorba de interpretări diferite ale unui moment istoric”.

În era sovietică, de reprimarea intelectualilor critici se ocupa KGB-ul. În Rusia de astăzi, este responsabilitatea Comisiei de Investigaţie, condusă de Alexander Baştrikin.

Economistul Serghei Guriev

Economistul Serghei Guriev

În aprilie, angajaţii comisiei au percheziţionat biroul economistului Serghei Guriev şi i-au confiscat computerele. După care Guriev s-a refugiat în Occident. Se pare că ancheta a fost provocată de analiza trimisă de Guriev Consiliului Prezidenţial pentru Drepturile Omului în care demonta acuzaţiile aduse împotriva fostului oligarh Mihail Hodorkovski, în al doilea proces în care a fost condamnat la închisoare. Şi alţi experţi care contribuiseră la analiza despre Hodorkovski au fost anchetați.

Ultima ţintă a fost Tamara Morşhacova, fosta preşedintă a Consiliului Constituţional şi una din autoarele Constituţiei ruseşti. Campania împotriva experţilor, este de părere economistul Mihail Dimitriev marchează un punct de cotitură: pentru prima dată sunt urmăriţi intelectuali pentru părerile lor critice, care însă nu au nici un substrat politic.

Marat Gelman

Marat Gelman

Şi criticul de artă Marat Gelman, care visa să facă din Perm un centru al culturii moderne, a simţit recent „braţul lung” al comisiei de anchetă de la Moscova. El şi-a pierdut funcţia de director al Muzeului de Artă Contemporană din oraş după ce organizase o serie de expoziţii controversate și provocatoare. Una din ele prezenta tablouri în care simbolurile viitoarelor Jocuri Olimpice de iarnă de la Sochi erau folosite pentru o istoriei satirică a Rusiei de astăzi.

Gelman organiza şi aşa numitul Festival al Nopţilor Albe la Perm: acum, a pierdut nu numai conducerea Muzeului de artă modernă, dar este şi anchetat sau mai bine zis finanţele festivalului sunt controlate de autorităţi.

Climatul politic s-a schimbat dramatic în al treilea mandat Putin, crede Marat Gelman. Înainte, politicile culturale şi sociale erau dirijate de Vladislav Surkov, director adjunct al aparatului prezidenţial. Iar Surkov tolera disidența, opiniile nonconformiste.

Surkov a fost înlocuit cu Viaceslav Volodin, care, crede Gelman, a schimbat total regulile jocului. Lumea intelectuală este împărţită în două tabere, după principiul „ori eşti cu noi, ori împotriva noastră”.

Aşa a crescut şi teama între intelectuali. Pentru că nu mai eşti nici o dată sigur că te afli sau că eşti văzut de partea „bună” a baricadei – remarcă Marat Gelman.

Aşa că multor intelectuali ruşi le-a rămas numai opţiunea de a alege între „ciumă şi Garry Kasparov

Garry Kasparov

oleră”: sau iau drumul exilului, cum au făcut economistul Serghei Guriev sau campionul de şah Garry Kasparov, ori rămân în ţară şi riscă să fie judecaţi cum s-a întâmplat cu bloggerul anti corupţie Alexei Navalni sau membrele grupului punk Pussy Riot.

Şi Gelman este în această situaţie şi mulţi cunoscuţi îl întreabă „alegi drumul lui Guriev sau al lui Navali ?”
XS
SM
MD
LG