Valentina Ursu în dialog cu Igor Corman despre prioritățile sesiunii parlamentare în curs.
Europa Liberă: Ce vă propuneţi să faceţi până la încheierea sesiunii Parlamentului?
Igor Corman: „Dacă vă referiţi la adoptarea legilor, ne-am propus să finalizăm adoptarea şi în a doua lectură a tuturor proiectelor de legi prioritare care vin de la guvern. Acestea sunt legile care vizează încă nişte lucruri legate de liberalizarea regimului de vize, de Zona de Comerţ Liber, chiar dacă noi am finalizat negocierile, dar mai sunt derivate din alte legi. Acesta este un proces continuu legislativ. Şi oricum este un semnal bun pentru europeni că noi, pe lângă Planul de Acţiuni pe care l-am îndeplinit, adoptând legile, venim să îmbunătăţim, în continuare cadrul legal. Deci lucrul acesta trebuie să-l facem.”
Europa Liberă: Suntem în luna iulie, încă la începutul lunii martie se pare că urmau să fie făcute rectificări la bugetul de stat pentru 2013. Adevărul e că rectificările se fac doar după ce sunt coordonate şi cu Fondul Monetar Internaţional. Va veni guvernul cu aceste rectificări ale bugetului? Am auzit că e un buget al salariilor şi ajutoarelor sociale, doar atât.
Igor Corman: „Cât priveşte rectificările la buget, politica bugetar-fiscală, cu părere de rău, guvernul nu a venit, conform legii, acum, în iulie, cu această politică. Noi ar trebui, odată şi odată, să intrăm în normalitate, fiindcă, mai întâi, trebuie să ai discuţii ample, să adopţi politica bugetar-fiscală, şi, în baza ei, pe urmă, poţi să conturezi bugetul. Eu am propus la şedinţa noastră comună: chiar dacă guvernul nu este gata şi va veni, în octombrie, cu această politică, dar să creăm un grup de lucru de pe acum, care să includă reprezentanţii fracţiunilor. Şi ei să muncească şi să nu ne trezim cu surprize în luna octombrie. Şi sigur că bugetul în toamnă: va fi un exerciţiu foarte complicat aici, în Parlament.
Noi sperăm, conform legii, guvernul să prezinte acest buget, fiindcă formarea bugetului pentru anul următor e foarte importantă şi anul următor va fi unul preelectoral. Iar alte rectificări, dacă vor fi la buget pentru anul respectiv, să dea Domnul ca să avem o economie în creştere, aşa cum semnalează şi experţii internaţionali, cum spun şi reprezentanţii Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei. Până acuma au fost 3,5%, poate ajungem 4%, să dea Domnul să fie o roadă bună şi, atunci dacă vor fi alte acumulări la buget, să avem posibilităţi ca să direcţionăm banii înspre nevoile oamenilor.”
Europa Liberă: Relaţia putere-opoziţie poate fi mai constructivă?
Igor Corman: „Eu încerc să folosesc la maximum calitatea mea de preşedinte al Parlamentului, ca să antrenez în această activitate şi opoziţia. Şi adoptarea Declaraţiei privind Transnistria a fost un semnal bun. Am mers şi noi la anumite compromisuri pe anumite texte acolo, din Declaraţie. S-a arătat şi opoziţia mai constructivă în acest exerciţiu. Şi eu chiar le-am spus, după ce am adoptat această Declaraţie, că mii-aş dori, de cât mai multe ori, noi să ieşim cu astfel de legi bune, adoptate împreună.”
Europa Liberă: Vor mai fi compromisuri pe viitor?
Igor Corman: „Noi trebuie să arătăm deschidere faţă de opoziţie, nu să aşteptăm ca ei să fie cu noi constructivi. Dar noi, cei care suntem la guvernare, suntem mai mulţi, trebuie să fim uneori mai presus, mai îngăduitori faţă de opoziţie. Ţinând cont de faptul că a rămas un an şi jumătate, până la următoarele alegeri, nu prea pot să cred că va fi atât de simplu, cu atât mai mult că acum suntem în majoritate parlamentară 53 de deputaţi, înainte eram 59.
Acuma, în afară de opoziţia comunistă destul de vehementă şi cu abordări specifice, de multe ori populiste, avem şi opoziţia pe dreapta, cinci deputaţi, care exact merg pe aceeaşi linie. Mi-aş dori ca, cel puţin, aceşti cinci deputaţi din dreapta să fie foarte constructivi, atunci când vorbim de interesul nostru european, când vorbim de legile cu relevanţă europeană. Cel puţin, aici aş dori ca să fim în echipă. Până la urmă, ei s-au poziţionat aşa cum s-au poziţionat. Sunt în calitate de opoziţie.”
Europa Liberă: După vizita efectuată la Bruxelles, următoarea destinaţie care ar putea fi?
Igor Corman: „Pe lângă agenda europeană, foarte importante sunt relaţiile cu ţările vecine. Deja avem în agendă o vizită aici, la Chişinău, a preşedintelui Radei Supreme, de la Kiev, la început de septembrie, va avea loc această vizită. De asemenea, relaţiile cu România sunt importante. Şi suntem în faza acum de a găsi momentul potrivit pentru astfel de contacte, la nivel de şefi ai legislativelor.”
Europa Liberă: Vă întrebam unde veţi pleca în următoarea vizită peste hotare.
Igor Corman: „Am o invitaţie în Polonia, vizita s-ar putea să se întâmple chiar până la sfârşitul lunii iulie.”
Europa Liberă: Şi ce aşteptări aveţi de la cooperarea moldo-rusă?
Igor Corman: „Rusia este în continuare un partener important pentru noi. Am început discuţia cu anumite provocări, nu trebuie neapărat să exagerăm acest lucru. Sunt diferite forţe. Uneori nu neapărat trebuie să vedem mâna Kremlinului sau a deputaţilor din Duma de Stat. Şi acolo sunt mulţi deputaţi, sunt de tot felul. Personal am transmis, pe diferite căi, diferite mesaje, consider că platforma parlamentară este una importantă. Noi trebuie să reactivizăm toate aceste structuri pe care le avem create, şi comisia comună, şi grupurile de prietenie, întâlnirile la nivel de comisie de profil, întâlnirile la nivel de şefi ai legislativelor.”
Europa Liberă: Parteneriatul strategic moldo-rus în realitate există, aşa cum e în tratatul semnat între ţări?
Igor Corman: „Este bine că avem un tratat...”
Europa Liberă: ...deci el practic e pe linie moartă...
Igor Corman: „...dar trebuie să dăm viaţă acestui parteneriat. În anumite domenii funcţionează, de exemplu, Comisia interguvernamentală pentru cooperare economică şi comercială. Relaţiile între parlamente, cu părere de rău, în ultimul timp, au scăzut din intensitate. Intensitatea eforturilor din ambele părţi, pe toate dimensiunile, şi creează noţiunea aceasta de parteneriat şi, respectiv, cât este de viabil acest parteneriat.”
Europa Liberă: S-a anunţat vizita pe care urmează să o efectueze la Chişinău preşedintele României, Traian Băsescu. Astăzi cooperarea moldo-română e pe potriva aşteptărilor ambelor părţi?
Igor Corman: „Nu există impedimente de ordin politic. Nu demult s-a întrunit, în sfârşit, Comisia comună pentru integrare europeană, au avut loc discuţii bune la Bucureşti. Vă spuneam că găsim acum tangenţe şi cu preşedintele Senatului, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, să vedem când vom putea avea întâlniri ori la Bucureşti, ori la Chişinău.
Prin acţiuni concrete trebuie să demonstrăm că nu există o agendă ascunsă. Noi suntem interesaţi în relaţii bune cu România, fiindcă România este ţară vecină, este o ţară de care ne leagă foarte multe, reieşind din trecutul nostru, cultura noastră. Este unica ţară membră a Uniunii Europene cu care noi avem hotar. Deci e lucru evident că noi suntem foarte interesaţi în toate domeniile să dezvoltăm relaţia cu România.
Cred că şi România este interesată într-o relaţie, în aceeaşi măsură cu Moldova. Prin tradiţie, toate ţările membre ale Uniunii Europene au jucat în rol important în extinderea Uniunii. Şi tot aşa cum Germania a jucat un rol important pentru Polonia, acum Polonia încearcă să joace acelaşi rol pentru Ucraina.
Sunt multe alte exemple, Bulgaria, cum ar fi, de exemplu, pentru Macedonia şi alte ţări din regiune. La fel şi România, este de datoria României să ne ajute noi să facem progres pe calea integrării europene. Cu cât mai mult noi vom face abstracţie de anumite clişee, cu atât agenda noastră comună va fi mai plină. Or, eu cred că aici este problema. Se fac multe declaraţii, dar acţiunile comune concrete încă nu-şi fac apariţia.”
Europa Liberă: Atunci miza gazoductului Iaşi-Ungheni ar fi una mare?
Igor Corman: „Miza acestui gazoduct este foarte mare, s-au mişcat lucrurile. Deşi iarăşi şi aici trebuie să dăm dovadă de mult realism şi să vedem, din punct de vedere tehnic, cum va funcţiona şi când va funcţiona această conductă. Aceasta nu înseamnă că, într-un an-doi, deja noi toţi vom fi beneficiari de gaz mai ieftin.
Trebuie să mai cunoaşte situaţia, cât extrage România şi de unde cumpără ceea ce nu-i ajunge, trebuie să mai cunoaştem ce înseamnă aducerea gazoductului până la Ungheni şi cum mai departe să fie distribuit prin reţelele din Republica Moldova. Deci sunt lucruri mai complicate, dar sunt chestiuni pe care le putem face pe termen scurt, altele pe termen mediu, altele pe termen lung – ele toate sunt importante.”
