Linkuri accesibilitate

Vasile Bumacov: „este o tragedie pentru acei oameni care au rămas unii chiar fără surse de existenţă şi guvernul va veni cu susţinere, dar în general aceste ploi au adus umiditatea necesară care am simţit lipsa ei încă din 2007.”



Ploile şi grindina, peste aşteptări de agresive, au readus necazurile în agricultură şi casele multor oameni, sunt zeci de mii de hectare cu recolta compromisă în totalitate sau considerabil, sunt numeroase localităţi răvăşite de intemperii violente. A plouat nu numai pur şi simplu, cu piatră, dar şi cu nemulţumiri faţă de autorităţi, acuzate că ar fi manifestat slăbiciune în faţa calamităţii. Ce s-a făcut, ce nu s-a făcut şi cât a fost posibil să se facă pentru a înfrunta cu mai puţine pierderi vremea rea şi ce urmează din perspectiva autorităţilor? Întrebări pentru convorbirea cu ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov.

Europa Liberă: Dispuneţi deja de toate datele necesare pentru a înţelege proporţiile stricăciunilor pe care le-a provocat ploaia şi grindina până acum sau mai e nevoie de timp ?

Vasile Bumacov: „Da, este nevoie de timp pentru a determina gradul în fiecare localitate, fiindcă noi, din ceea ce dispunem, este vorba despre 40 de mii de ha. cu un grad de afecţiune care ar aduce prejudicii de 290 de milioane de lei. Dar avem localităţi unde gradul de afecţiune este de sută la sută, avem unde este 60%, 40%. Am dispus ieri crearea unui grup de lucru care până la sfârşitul acestei săptămâni să prezinte informaţia completă cât priveşte gradul de afecţiuni în fiecare localitate.”

Europa Liberă: Ce-a provocat, de fapt, cele mai mari pagube? Ploaia sau grindina?

Vasile Bumacov:
„Ploaia, de obicei, ne aduce umiditatea de care am avut atât de mult nevoie. Şi dacă undeva au fost probleme, aceasta nu înseamnă că pentru agricultură au fost mari probleme. Eu vreau să vă spun că dacă 40 de mii de ha. au fost afectate de grindină, atunci 1 milion 800 de mii de ha arată foarte bine datorită acestor ploi. Evident, acolo unde s-a întâmplat, este o tragedie pentru acei oameni care au rămas, unii chiar fără surse de existenţă şi guvernul va veni cu susţinere pentru aceşti oameni, dar în general aceste ploi au adus umiditatea necesară care am simţit lipsa ei încă din 2007. Şi care de fapt, începând cu anul 2007 şi lipsa de precipitaţii anul trecut ne-a adus pierderi colosale.”

Europa Liberă: A plouat, cum ziceam ceva mai sus, nu numai cu piatră, dar şi cu reproşuri deseori la adresa autorităţilor, guvernului, pentru slăbiciunea, cum se spune, manifestată în faţa calamităţii. Ce măsuri totuşi de urgenţă are în vedere ministerul, Guvernul în general, pentru a diminua sau lecui, iată, suferinţele pe care le-au suportat o bună parte din agricultori?

Vasile Bumacov:
„Sunt de înţeles aceste reproşuri, fiindcă atunci când o parte din agricultori îşi văd munca de un an de zile complet pierdută, este evident că oamenii doresc ca cineva să-i ajute, să aibă grijă de ei. Noi, în acest an, de fapt, am fost pregătiţi foarte bine: am avut cel mai mare buget din ultimii ani, faţă de anul precedent cu 20 de milioane.

Am procurat mai multe rachete ca oricând în ultimii ani. deci, am fost pregătiţi cu acest sistem, dar, evident, a fost un an ieşit din comun şi s-au epuizat stocurile şi în Bulgaria, şi În Rusia. Dar avem o parte din ţară care încă nu este acoperit cu acest sistem anti-grindină. Noi în acest an l-am extins şi în partea de nord, şi în partea de centru, dar asta este: noi nu putem să asigurăm sută la sută protecţie în aceste cazuri. Fiindcă grindina a fost foarte abundentă. Noi am avut cazuri când într-o zi erau consumate 700-800 de rachete.”

Europa Liberă: Costurile bugetare pentru rachete antigrindină au crescut într-adevăr spectaculos în ultimii ani. Insuficient, totuşi, după cum pare. Cât de „înarmată” totuşi, ar trebui să fie R. Moldova ca agricultorii să se bucure de un cer blând de-asupra capului? Sau genul acesta de soluţie este întotdeauna relativ?

Vasile Bumacov:
„Creşterea aceasta va fi graduală, fiindcă este o prea mare povară ca într-un an să rezolvăm o problemă anti-grindină, dar să lăsăm fără susţinere alte zeci de probleme ale ţării. Dar este important că alocările pentru acest sistem sunt în creştere şi în câţiva ani noi vom atinge acoperirea deplină a ţării.”

Europa Liberă: E limpede că nu poţi umbla prea mult la faptele Domnului în meteorologie, dar ce s-ar putea totuşi face pentru a diminua pagubele, pierderile din cauza calamităţilor, mai mult decât s-a făcut până acum?

Vasile Bumacov:
„Eu vreau să le spun celor care spun că, iată, nu s-a făcut prea mult, sistemul nu a asigurat sută la sută: haideţi să vedem că avem o mulţime de ţări care nici nu au asemenea sisteme de protecţie, care abia încep a le instala. Noi vorbim acum despre această calamitate care ne-a adus pierderi să 300 de milioane de lei, dar să nu uităm că seceta din anul trecut ne-a adus pierderi de peste 5 miliarde de lei. Iată noi trebuie să concentrăm eforturile şi la instalarea sistemelor de irigare, şi la introducerea tehnologiilor conservative de lucrare a solului. Fiindcă seceta de fapt este o calamitate mult-mult mai periculoasă decât grindina.”

Europa Liberă: Asigurările ar acoperi, se pare, doar 2,5 la sută din totalul produsul agricol al ţării, chiar dacă statul subvenţionează asigurările în agricultură. De ce totuşi atât de puţin? Băncile nu au pasiune pentru agricultori sau e vorba de un fel de frână mentală a oamenilor?

Vasile Bumacov:
„Este adevărat că asigurările în agricultură nu sunt populare la companiile de asigurări şi este de înţeles acest lucru. Agricultura este un domeniu cu cel mai mare risc şi atunci când o mare parte din alte domenii cu risc mai mic încă nu sunt asigurate, evident că pentru aceste companii nu prezintă mare interes agricultura.

Companiile de asigurări care vor trebui până la urmă să preia aceste sisteme anti-grindină, fiindcă nu este treaba statului să se ocupe cu acest lucru. Statul acum subvenţionează şi menţine acest sistem pentru a-l pregăti ca ulterior să fie transmise companiile de asigurări. Dar statul încurajează asigurările în agricultură - noi compensăm 50-60% din prima de asigurare, pentru am atrage aceste companii în domeniul dat. Noi am modificat şi legislaţia, unde am liberalizat piaţa de asigurări, am modernizat să spunem aşa mecanismul care de fapt până atunci nu era în favoarea agricultorilor, dar este un proces în dezvoltare, un proces în dezvoltare, un proces în modernizare.”

Europa Liberă: Faptul că agricultura moldovenească este, ca să vorbim cu optimism, abia pe calea modernizării poate explica proporţiile pagubelor? Altfel spus, în cazul unor intemperii similare agricultura vreunui stat din UE, de exemplu, ar fi suferit la fel sau ar fi fost mai protejată?

Vasile Bumacov:
„Eu pot să spun că numai în ţările care au investit în plasa anti-grindină, poate livezile sufereau mai puţin. Dar avem foarte multe ţări şi vă spun că e vorba despre majoritatea ţărilor europene, care nu sunt n ici într-un fel protejate. În unele sunt folosite sisteme de protecţie anti-grindină cu avionul, care nu este mai eficient decât acest sistem rachetar care deja s-a dezvoltat şi este cel mai performant. Deci, împotriva acestor calamităţi, dvs. foarte bine înţelegeţi că nu poţi să faci nimic atunci când natura se dezlănţuie în aşa mod.”

Europa Liberă: S-au anunţat despăgubiri şi este de aşteptat că lista suferinzilor care le vor dori va creşte văzând cu ochii? Cui, cum şi în baza a ce se vor acorda respectivele despăgubiri?

Vasile Bumacov:
„Exact această grijă a manifestat-o şi domnul prim-ministru, de aceea am dispus crearea acestui grup pentru a prezenta baza de date veridică: ce s-a întâmplat cu adevărat în fiecare regiune, fiecare raion, pentru ca ulterior să fie luată o decizie corectă, fiindcă aceşti oameni vor fi despăgubiţi din fondul de rezervă al guvernului, care este bineînţeles limitat şi ar trebui în primul rând să beneficieze cei care au rămas fără surse de existenţă pentru anul acesta. De aceea, vom face tot ce este posibil ca selectarea celor care vor fi compensaţi să fie cât mai obiectivă.”

Europa Liberă: Multă lume a aflat cu surprindere că agricultura în strategiile importante ale statului nu se regăseşte printre priorităţi, astfel încât să poată, inclusiv, spera la beneficii mai generoase din partea UE. Au fost autorii de strategii mai mult orăşeni şi mai puţin săteni, agricultori sau care ă fie explicaţia?

Vasile Bumacov:
„Eu cred că dvs. destul de bine aţi punctat acest lucru. Noi când venim să facem studii la Chişinău, toţi ne dorim ca părinţii care sunt la ţară să ne mai susţină cu produse agroalimentare şi suntem foarte fericiţi. Dar când venim şi mai prindem rădăcini la oraş începem a uita de agricultură şi exact acest lucru s-a întâmplat. În Parlament nu sunt agricultori şi iată acest lucru cumva s-a scăpat, dar eu vă asigur că va fi corectat.”
XS
SM
MD
LG