Două comentarii, ambele din „Jurnal de Chişinău”, caută urmele separatismului găgăuz, dar şi celui transnistrean. Acestea duc la Chişinău, scrie Petru Bogatu. „La ora actuală, în Republica Moldova există formaţiuni politice, precum PSDM sau partidul Socialiştilor, care creează impresia că ciugulesc direct din mâna Moscovei. În plus, nu mai puţin de 40 de pretinse ONG-uri de la Chişinău se află în solda unor sponsori din fosta metropolă”.
Petru Bogatu se declară convins de asemenea că pe lângă această parte văzută a aisbergului există şi una mai puţin vizibilă, formată din miile de funcţionari publici şi specialişti din dreapta Nistrului care se află concomitent şi în slujba malului stâng. Autorităţile moldoveneşti ar da dovadă de o îngăduinţă exagerată faţă de acest joc la două capete a puzderiei de medici, jurişti, jurnalişti, profesori universitari, poliţişti, experţi ministeriali şi chiar agenţi guvernamentali de la Chişinău, mai scrie Bogatu.
Nicolae Negru continuă tema într-un editorial întitulat „Comrat, planul B”. „În sfârşit, s-a găsit autorul iniţiativei de organizare a unui referendum separatist la Comrat. Conform gagauzinfo.md, acesta este Leonid Dobrov, „activist public”, fost disident din perioada sovietică, luptător pentru limba şi cultura găgăuză, care însă declară că nu şi-a pus propria semnătură sub niciun document, fiindcă, în ultimul timp, numele său „îi irită pe unii”.
„Kommersant.md” scrie despre apelul grupului de organizaţii „neguvernamentale” întrunite în Consiliul „Pentru recunoaşterea Transnistriei” care au cerut ONU „să examineze chestiunea recunoaşterii regiunii estice a Republicii Moldova”. Autoarea, Irina Ivaşkina, precizează că respectivul Consiliu a fost creat cu sprijinul autorităţilor transnistrene în februarie 2013 „cu scopul unificării eforturilor tuturor forţelor sănătoase ale republicii pentru consolidarea statalităţii RMN”. Printre organizaţiile din Consiliu, sunt Uniunea moldovenilor din Transnistria, comunitatea rusă „Otcizna” (Patria), organizaţia „Dezvoltarea culturii şi educaţiei ucrainene, Ukrprosvita”; Consiliul apărătorilor Transnistriei, Consiliul veteranilor războiului, muncii şi forţelor armate etc., se mai menţionează în articol.
„Ziarul Naţional” îl citează pe liderul PD, Marian Lupu care crede că „Tot ce se întâmplă acum în Transnistria, dar și acțiunile unora din cadrul Mitropoliei Moldovei au legătură. Scopul urmărit este de a destabiliza situația și de a împiedica obținerea de rezultate la summitul de la Vilnius. Aceste acțiuni sunt periculoase. Toate discuțiile despre Legea antidiscriminare fac parte dintr-o luptă internă pentru scaunul mitropoliei”, a declarat dl Lupu, citat de „Ziarul Naţional”.
„Moldova.org” publică un interviu prilejuit de preluarea de la 1 iulie de către Lituania a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene cu Ambasadorul Republicii Lituania în Republica Moldova, Violeta Motulaite. Diplomata a menţionat între altele că ţara sa „îşi doreşte şi este interesată ca Summitul de la Vilnius să fie unul rezultativ”. „Cu toate că suntem şi realişti. Există aspecte tehnice şi juridice, care nu pot fi evitate, acestea necesitând timp. Consider că un rezultat al dialogului R. Moldova cu UE, precum şi al Summitului ar fi fixarea încheierii negocierilor Acordului de Asociere, precum şi a Acordului de Liber Schimb, Cuprinzător şi Aprofundat, dar şi finalizarea Planului de Acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize”, a subliniat dna ambasadoare.
