Linkuri accesibilitate

„E mai bine să înţelegi acum că rezultatele pot fi obţinute doar prin efort şi să te pui pe treabă acum, pentru că astfel poţi reuşi în viaţă”


Valentina Ursu discută despre Bacalaureatul din acest an cu Maia Sandu și Doru Petruți.



A fost cel mai scump bacalaureat de până acum. Ministerul Educaţiei spune că a cheltuit milioane de lei, pentru a evita copiatul la examenele din acest an. Dar ghinion: testele şi răspunsurile au apărut pe internet imediat ce urma să înceapă examenul. Peste 400 de elevi au picat toate examenele. Toţi cei care nu au luat nota 5 vor susţine examenele din nou, în sesiunea repetată, care va avea loc în luna iulie. Cei care au fost prinşi copiind şi daţi afară se vor prezenta la examene anul viitor.

Din cei 28.000 de elevi, aproape fiecare al doilea a picat examenul de maturitate. Cele mai slabe rezultate au fost înregistrate la matematică, unde 40% din elevi au primit note mai mici de 5. Iar nota medie la examen este puţin peste 6. Responsabilii din educaţie sugerează că notele reflectă realitatea, graţie măsurilor de securitate luate. Ministra Maia Sandu spune că nu este surprinsă de aceste rezultate.

Maia Sandu: „Nu este un dezastru, bineînţeles. Noi am promis să organizăm această sesiune în condiţii corecte şi cred că, în mare parte, ne-a reuşit. Trebuie să-i felicităm pe acei copii care au obţinut note de trecere, în condiţii corecte. Pentru ceilalţi nu se sfârşeşte lumea aici. Ei au multe alte oportunităţi, în primul rând, că îi aşteptăm la sesiunea repetată. Majoritatea dintre acei care au picat la această sesiune au de susţinut doar un singur examen sau au picat doar un singur examen şi, dacă se concentrează şi se mobilizează, fac un efort, mulţi dintre ei cred că ar reuşi să susţină acest examen, în sesiunea repetată. Dar chiar şi pentru cei care nu vor reuşi există multe alte opţiuni pe care noi încercăm să le aducem la cunoştinţă. Vom suplimenta locurile la colegii, unde unii dintre ei ar putea să meargă ca să se pregătească de bacalaureat pentru anul viitor, dar, între timp, să însuşească şi o profesie. Există şi şcolile profesional-tehnice, şcolile de meserii pentru cei care au aşteptări nu foarte mari.”

Europa Liberă: Deci nu trebuie să fie o deznădejde pentru acei care se întreabă ce să faci, dacă ai picatul BAC-ul sau să ia ca o ofensă că „pui mâna pe sapă şi mergi la prăşit”?

Maia Sandu:
„Nicidecum. Un eşec academic poate fi o lecţie care mai departe să te ajute în viaţă. E mai bine să înţelegi acum că rezultatele pot fi obţinute doar prin efort şi să te pui pe treabă acum, pentru că astfel poţi reuşi în viaţă şi poţi să ai alt destin.”

Europa Liberă: Aţi răspuns la întrebarea care e atitudinea societăţii faţă de fraudă, faţă de ceea ce s-a întâmplat şi s-a interpretat, după ce s-au anunţat rezultatele?

Maia Sandu:
„Noi ştiam că reacţia societăţii va fi diferită. Ştiu că avem susţinători, ştim că sunt şi oameni supăraţi. Şi mie îmi pare foarte rău pentru acei copii care nu au reuşit să promoveze. Şi înţeleg şi supărarea părinţilor lor. Dar nu putem să ne întoarcem la sistemul de la care am pornit, pentru că toată lumea este de acord că acest sistem este unul prost. Copiii, care au trecut, în acest an, au primit o lecţie dură, dar ei au opţiuni pentru cei din generaţiile viitoare. Sper să ia în serios cartea, deci, să se pună pe carte, să înveţe. Evident şi noi vom face concluziile pentru sistemul educaţional şi vom vedea unde nu funcţionează
Aceste examene au arătat că la ştiinţe, matematică, fizică avem o problemă de sistem şi urmează să venim cu soluţii pentru această problemă.
lucrurile, unde avem probleme la discipline. Şi aceste examene au arătat că la ştiinţe, matematică, fizică avem o problemă de sistem şi urmează să venim cu soluţii pentru această problemă. Dar ne uităm şi în profil teritorial. Ne dorim să construim un sistem educaţional bazat pe performanţe. Iată aici, în acest moment, începem să evaluăm aceste performanţe, să le vedem şi să construim în baza acestor date. În instituţiile unde există probleme, trebuie să mergem mai departe, în adânc, şi să vedem de ce avem rezultate proaste. Şi acolo unde avem rezultate bune, trebuie să învăţăm de la instituţiile care produc aceste rezultate bune.”

Europa Liberă: Există mai multe reproşuri din partea elevilor şi părinţilor, dar şi a cadrelor didactice, precum că ar trebui să insistaţi pe revizuirea curriculei.

Maia Sandu:
„Am anunţat că în 2015 este planificată revizuirea curriculei. Evident, trebuie să începem să lucrăm de astăzi, ca în 2015 să putem să facem o schimbare. Propunerea noastră este să venim cu o modificare a cadrului instituţional. Această Agenţie de evaluare din cadrul Ministerului Educaţiei, care se ocupă de organizarea inclusiv a examenului de bacalaureat, să devină o Agenţie care se ocupă şi de curriculum, şi de evaluare. Pentru că aceste două lucruri trebuie să meargă mână în mână. Feedback-ul de la evaluare trebuie să informeze schimbările din curriculum. Sperăm să putem să creăm această Agenţie din toamnă şi să implicăm toate părţile interesate în
când vorbim de revizuirea curriculei, avem în vedere şi descongestionarea. Pentru că sunt foarte mulţi părinţi şi copii, şi profesori care se plâng de faptul că materia este prea multă şi avem prea multe discipline obligatorii.
revizuirea curriculei. Şi, când vorbim de revizuirea curriculei, avem în vedere şi descongestionarea. Pentru că sunt foarte mulţi părinţi şi copii, şi profesori care se plâng de faptul că materia este prea multă şi avem prea multe discipline obligatorii. Deci ne uităm şi din perspectiva aceasta. Dar ne uităm şi din perspectiva accentelor pe care vrem să le punem noi în educaţie. Şi aici eu vorbesc despre limbile moderne pe care trebuie să le cunoaştem, respectiv, în curriculum, şi în planul-cadru trebuie să se regăsească limbile moderne, în special, limba engleză. Vorbim despre cunoştinţe de calculator, vorbim despre educaţia antreprenorială, aceste competenţe şi abilităţi care îi vor face pe copiii noştri competitivi, indiferent de profesia pe care îşi vor alege-o.”

Europa Liberă: Mărimea salariului profesorului se răsfrânge asupra rezultatului sau eşecului la învăţătura elevului?

Maia Sandu: „Evident. Un salariu mai bun atrage profesionişti mai buni. Şi cea mai mare provocare a sistemului educaţional sunt cadrele didactice. Noi nu avem un sistem bun de motivare care să atragă şi să menţină în sistem cadre didactice de valoare. Aceasta înseamnă că trebuie să ne îngrijim de sistemul de motivare, financiar, să creăm condiţii bune de lucru, să avem un sistem de avansare profesională, pentru că nu avem un asemenea sistem, să vedem cum atragem cei mai buni tineri în instituţiile pedagogice. Trebuie să examinăm problema cap-coadă. Şi noi ne-am propus să venim cu un program care ar rezolva această problemă, evident, pe termen mediu şi lung, pentru că este una foarte complexă.”

Europa Liberă: Ce şochează mai mult: numărul mare al celor care au picat BAC-ul sau numărul mic al celor care au 10 pe linie?

Maia Sandu:
„Nu cred că şochează numărul celor care au picat, pentru că noi cunoaştem care sunt rezultatele participării elevilor noştri la testele internaţionale: 50% din elevii noştri nu au reuşit să treacă testul PISA, în anul 2009. Deci nu suntem surprinşi de aceste rezultate. Evident că nu ne bucură şi evident că ne propunem să ajungem, în următorii ani, să obţinem rezultate mai bune. Dar pentru aceasta va trebui să lucrăm şi noi, şi elevii, şi profesorii. Sperăm să ne sprijine şi părinţii: să nu ceară note, dar să ceară cunoştinţe de la elevi. Notele de 10 sunt mai puţine, trebuie să analizăm, într-adevăr, dacă evaluarea a fost prea riguroasă sau prea dură. Vom analiza şi metodologia, şi rezultatele. Toate aceste lucruri vor fi discutate, în special, cu oamenii din sectorul educaţiei, pentru ca să putem la anul viitor să avem un sistem de evaluare şi mai bun.”

Europa Liberă: Contestaţiile ar putea să schimbe situaţia?

Maia Sandu:
„Nu pot să vă spun. Vom vedea ce vor arăta contestaţiile. Evaluările vor fi corecte. Ştiu că există tot felul de temeri că, la contestaţii, se vor mări notele, fără ca să existe premise pentru acest lucru. Sunt aceiaşi evaluatori. Noi chiar am avut norocul să avem evaluatori oameni integri şi care au făcut corect evaluarea. Respectiv, nu avem de ce să ne îndoim de evaluarea corectă la contestare.”

Europa Liberă: Reforma ajută sau nu elevul să acumuleze cunoştinţe? Sau aceasta v-aţi propus?

Maia Sandu:
„Reformele sunt multe în educaţie şi toate au acelaşi scop: să crească calitatea sistemului educaţional şi, respectiv, să avem rezultate mai bune. Rezultate mai bune – aceasta înseamnă tineri care au competenţe şi abilităţi şi care pot să îşi găsească un loc de muncă bine plătit. Acum avem o radiografie a sistemului: vom putea mai uşor să înţelegem unde sunt problemele. Şi vom putea să intervenim, ca să sprijinim acele instituţii unde există probleme, vom putea să depistăm care sunt disciplinele unde nu avem rezultate bune şi vom veni cu politici de corectare.”

Europa Liberă: Dar aveţi şi anumite reproşuri?

Maia Sandu:
„Nu există reforme perfecte. Întotdeauna sunt reproşuri şi este foarte bine să discutăm, să criticăm politicile guvernului şi ale Ministrului, pentru că doar aşa putem să ajungem la o soluţie potrivită.”

Europa Liberă: Securitatea bacalaureatului a fost dată peste cap?

Maia Sandu: „Nu aş spune că securitatea bacalaureatului a fost dată peste cap. Pentru noi a fost foarte important ca să asigurăm că nicio imagine din sistemul nostru de supraveghere nu iese în afară. Aceasta ar fi însemnat darea peste cap a sistemului. Dacă vorbim despre faptul că testele au ieşit din centrul de bacalaureat, în timpul desfăşurării examenului, este o încălcare, dar contează mai mult dacă informaţia intră în centru decât dacă informaţia iese din centru. În situaţia în care centrul ajunge în mâna a 30.000 de oameni, e cam greu să asiguri confidenţialitatea, pentru că, oricând se va găsi cineva cu un telefon mobil care va face o poză şi o va transmite în afară.”

Europa Liberă: Presa v-a ajutat sau nu prea?

Maia Sandu:
„Nu vreau să discut prea mult subiectul acesta. Evident că apreciem suportul presei, acolo unde ei au venit să ne ajute să organizăm această evaluare, într-un mod corect. Dar spuneam: noi ne-am propus să asigurăm faptul că nu intră informaţii în centrul de bacalaureat. Şi cred că, în mare măsură, ne-a reuşit acest lucru.”

Europa Liberă: Moldovenii fac o tradiţie din a copia? Ce înseamnă să copiezi în Moldova?

Maia Sandu:
„Nu am date statistice exacte, ca să pot să confirm sau să infirm. Cunoaşteţi că noi am făcut nişte sondaje înaintea acestei sesiuni. Şi sondajul a arătat că peste 50% din candidaţi, în anii precedenţi, au copiat la BAC. Dacă este 50%, putem deja să vorbim despre o tradiţie. E un lucru urât, e un lucru care s-a înrădăcinat ,timp de mai mulţi ani. Va fi mai greu să scăpăm, dar putem să facem acest lucru.”

Europa Liberă: O opinie a dumneavoastră: trebuie bacalaureatul să fie decisiv pentru admiterea la facultate?

Maia Sandu:
„Bacalaureatul este un examen care atestă graduarea sau absolvirea liceului. Nu putem să eliminăm această evaluare. Ceea ce ţine de disciplinele de bază, bacalaureatul este o măsurătoare bună. Dar pentru anumite specialităţi, pentru anumite universităţi, s-ar putea să fie necesar de testat şi alte cunoştinţe decât cele care se testează la bacalaureat. Şi pentru aceasta noi am oferit universităţilor libertate, ca să vină cu teste suplimentare. Dar pentru disciplinele de bază cred că bacalaureatul este o măsurătoare suficientă.”

Europa Liberă: Am auzit şi voci care se întrebau dacă a fost întru totul respectată legislaţia în vigoare, la susţinerea bacalaureatului.

Maia Sandu: „A fost absolut totul legal, noi nu am încălcat legea. Dacă aveam bruiere, am fi încălcat legea, dar, altfel, absolut toate măsurile, care au fost întreprinse de Minister şi care au fost scrise în această metodologie de organizare şi de desfăşurare a sesiunii de bacalaureat, au fost legale. Metodologia a fost publicată în „Monitorul Oficial”. Altfel, nu ar fi fost posibil.”

Europa Liberă: Pentru anul viitor, vă gândiţi să modificaţi ceva? Veţi merge pe aceeaşi variantă? Care sunt lecţiile care trebuie să fie însuşite de către toţi actorii implicaţi în procesul educaţional?

Maia Sandu:
„Bineînţeles, sunt multe lecţii de însuşit. Nu vreau să vin acuma cu nişte informaţii concrete. Vrem să colectăm feedback şi de la cei din sector, şi de la cei din centrele de bacalaureat, care au participat la organizare, de la profesori, de la evaluatori. Vom iniţia acest dialog, imediat după sesiunea suplimentară. Şi sper eu, până în septembrie-octombrie, să putem să anunţăm regulile pentru sesiunea următoare, aşa încât să putem să îmbunătăţim lucrurile.”

Europa Liberă: Ţinând cont de faptul că media pe republică ar fi...

Maia Sandu:
„...6,07.”

Europa Liberă: ... sub 7, la ce trebuie să ne ducă gândul? Am mai văzut şi în România, peste Prut: lucrurile nu au fost atât de dramatizate sau dramatice, cum sunt în Republica Moldova.

Maia Sandu: „Cred că noi toţi trebuie să ajungem la concluzia că nota 7, nota 8 sunt note bune, să renunţăm să punem presiune pe tineri să obţină 10 pe linie, pentru că nu este posibil. Atunci 10 nu mai are valoare, dacă toată lumea obţine 10. Important este să măsurăm cunoştinţele, să fugim de acest cult al notelor, să avem părinţi care îşi întreabă seara copilul acasă: „Ce ai învăţat azi la şcoală?”, nu: „Ce notă ai luat?’.”

Europa Liberă: La început de clasa a 12-a, mulţi au aplicat la mai instituţii peste hotare. Şi îngrijorarea lor e dacă cumva notele slabe de la bacalaureat ar putea să le influenţeze viitorul?

Maia Sandu:
„Din experienţa mea, acolo contează foarte mult cum susţii probele acestei instituţii, cum îţi scrii eseurile, cât de convingător eşti, cât de bine cunoşti limba în care vei studia, de obicei, limba engleză, dar nu doar. Notele nu fac diferenţa. Ştiu oameni din Republica Moldova, care cu note nu foarte strălucite, au fost admişi la instituţii de învăţământ superior.”

Europa Liberă: Ce sfaturi daţi pentru cei care au atestat în mână?

Maia Sandu:
„Să se odihnească, să se gândească bine, să aplice la mai multe instituţii de învăţământ superior, să se gândească ce le place să facă, în primul rând şi, în funcţie de aceasta, să îşi aleagă instituţia de învăţământ. Nu ce este la modă în Republica Moldova, nu neapărat ce cred ei astăzi că le va aduce bani, dar ceea ce le place să facă. Pentru că au o viaţă înainte şi vor face acest lucru, şi trebuie să-l facă cu plăcere.”

Europa Liberă: E o mare diferenţă între capacitate şi cunoştinţe?

Maia Sandu:
„Eu cred că anumite deficienţe de capacitate pot fi compensate prin insistenţă şi prin efort.”

***

Pe Facebook, sociologul şi profesorul Doru Petruţi, directorul general al Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS, scria că are vreo sută de întrebări legate de sistemul educaţional din Republica Moldova, dar felicită Ministerul Educaţiei şi îl aşteaptă cu măsuri legate şi de nivelul superior (licenţă, masterat, doctorat). Până va adresa dumnealui întrebările pe care le are, l-am invitat să ofere, mai întâi, câteva răspunsuri.

Europa Liberă: Domnule Petruţi, de ce atâta lume e nemulţumită de începutul reformei în educaţie?

Doru Petruţi: „Vreau să spun că Ministerul Educaţiei practic a dat un fel de examen de maturitate, şi-a dat BAC-ul. Una peste alta, cred că l-a trecut. E un lucru foarte important, nou, în ultimii 4 ani în Republica Moldova: avem un prim oficial de rang înalt, care a luptat împotriva corupţiei şi, în urma muncii acestui oficial, mă refer la doamna ministru, se văd nişte rezultate.”

Europa Liberă: Sunteţi printre puţinii care daţi o asemenea apreciere, pentru că, chiar şi în cadrul Legislativului, mai mulţi deputaţi au insistat pe ideea ca doamna Maia Sandu să fie demisă.

Doru Petruţi:
„Dacă începem cu Parlamentul, stricăm toată atmosfera emisiunii. Pentru că pe mine unul, personal, şi ca profesor, şi ca sociolog, m-au revoltat foarte mult poziţiile din Parlament, zilele trecute. Haideţi să pornim de la nişte cifre. Republica Moldova era ţara cu rata cea mai ridicată de promovabilitate a BAC-ului din Europa. Aveam rate de promovabilitate de peste 95%. Cum am putea explica diferenţele? Hai să nu mergem foarte departe şi să ne uităm doar la vecini, în speţă, de exemplu, la România, unde mai bine de jumătate din absolvenţii clasei a 12-a nici nu se prezintă la BAC, iar din cealaltă jumătate, din cei care se prezintă, rata de promovabilitate e undeva vreo 44%. Din total absolvenţi, să zicem că avem în România o
Chiar doamna ministru spunea că şi la baremul de corectare s-au făcut unele concesii şi au fost îngăduitori pentru că, altfel, rata de promovabilitate ar fi fost şi mai scăzută.
rată de promovabilitate de 25%. Şi atuncea automat apare întrebarea cum se poate explica o diferenţă atât de mare, în termeni de promovabilitate între elevii din România versus elevii din Republica Moldova?! Sunt elevii din România mai puţin silitori? Cei din Moldova sunt foarte preocupaţi de carte? Avem un sistem educaţional foarte performant în Moldova, cu profesori foarte motivaţi? Unde găsim diferenţele acestea? Iată că răspunsurile, în sfârşit, le avem, după un BAC, care, sigur că a strâns cureaua. Din punctul meu de vedere, n-a strâns-o până la capăt... Chiar doamna ministru spunea că şi la baremul de corectare s-au făcut unele concesii şi au fost îngăduitori pentru că, altfel, rata de promovabilitate ar fi fost şi mai scăzută... Avem, în sfârşit, răspunsul acestei diferenţe şi este un răspuns pe care – e o altă premieră. la nivel de oficial de rang înalt – premiera se leagă de faptul că doamna ministru a recunoscut că e vorba de un eşec care aparţine întregii societăţi, pe care şi domnii parlamentari, a propos, ar trebui să şi-l asume, mai ales, cei care au solicitat demisia ministrului Educaţiei. Şi le întorc, cu prilejul acesta întrebarea: oare nu e cazul ca parlamentarii comunişti să vină să ne dea nişte explicaţii şi nu ministrul de acum să dea explicaţii?! Oare aceşti copii nu au fost un pic educaţi într-un sistem educaţional manageriat, dimensionat şi controlat exclusiv de către regimul comunist? Cum ne permitem să încurajăm un sistem care promovează furtul? Despre aceasta vorbim acum. Acesta e verdictul acestui bacalaureat.”

Europa Liberă: Şi de ce nimeni nu îşi reproşează: elevul, părintele, profesorul, care a acceptat acest copy-paste, pe parcursul multor ani, şi a făcut din a copia o tradiţie naţională?

Doru Petruţi:
„Furtul nu a fost doar la bacalaureat.”

Europa Liberă: Pe parcursul a 12 ani?

Doru Petruţi: „Pe parcursul a 12 ani. Să nu credem că copiii aceştia, care au dat bacalaureatul, e prima zi când au copiat sau când au încercat să copieze. Eu aştept măsuri...”

Europa Liberă: E o boală grea.

Doru Petruţi:
„E o boală grea care s-a transferat dintr-un strat în altul al sistemului educaţional. Putem vorbi şi despre fenomenul plagiatului pe treapta superioară, dacă ne uităm la chestiunile ce ţin de studiile superioare.”

Europa Liberă: Ajungem şi la studiile superioare. Am reţinut o voce de tânăr care zicea: „Copiază! Cu cât mai incompetent vei fi tu, cu atât mai plătit voi fi eu, ca specialist”...

Doru Petruţi:
„Chestiunea aceasta ar merge în condiţiile în care societatea ar fi suficient de bine organizată şi aici doamna ministră a Educaţiei trebuie să fie ajutată de celelalte componente ale societăţii. În momentul în care lumea va înţelege că, având o educaţie mai bună, mai calitativă, reuşeşti să îţi tragi şi nişte beneficii de ordin material, reuşeşti să fii performant şi că aceasta e o reţetă de succes, atunci putem vorbi despre un astfel de raţionament. Până atunci chestiunea această rămâne izolată, e un strat în care s-au luat măsuri şi atât. Una din întrebările pe care o am e cum poate Ministerul explica, cum pot explica tovarăşii parlamentari din fracţiunea comunistă, cum pot ei să ne explice o rată de promovabilitate de 98% versus 58%? Să înţelegem că diferenţa de promovabilitate... e vorba de copii care au intrat în sistemul educaţional superior, care vor absolvi. Pentru că cam aceasta e regula în Republica Moldova: cine intră la facultate şi termină facultatea aceştia vor deveni, în scurt timp, oameni care ne vor răspunde la salut în primării, vor fi funcţionarii de mâine, doctorii de mâine şi aşa mai departe...”

Europa Liberă: ...juriştii.

Doru Petruţi:
„Juriştii. Deci ce sistem au construit dânşii şi pe ce valori?”

Europa Liberă: Domnule Petruţi, în lumea întreagă, copiii plătesc ca să înveţe. Numai în Moldova se zice că ei ar plăti ca să nu înveţe. Devine un proverb naţional lucrul acesta?

Doru Petruţi:
„Devine un proverb naţional pentru că treaba aceasta vine tot dintr-o lipsă de educaţie. Acesta e unul dintre motivele pentru care domnii deputaţi care
Domnii deputaţi care au cerut demisia trebuie să înţeleagă că educaţia clădeşte tot.
au cerut demisia trebuie să înţeleagă că educaţia clădeşte tot. Oriunde, orice pas îl facem în societate, siguranţa pe care o avem în spaţiul public se bazează pe faptul că sunt nişte oameni educaţi care ştiu ce fac şi ştiu cum să asigure treaba aceasta.”

Europa Liberă: Lecţia bacalaureatului care ar trebui să fie?

Doru Petruţi:
„Prima lecţie eu aş lega-o de corupţie. E unul din lucrurile care tot aceşti părinţi le cer şi le-au cerut factorului politic. Ei bine, pe o anumită dimensiune un ministru vine şi spune: „Eu nu mai vreau corupţie, vreau ca lucrurile să fie transparente, să se dea examene pe bune, notele să reflecte cu adevărat performanţa”. Părinţii...”

Europa Liberă: E o lecţie. Dar ştiţi ce zic părinţii?

Doru Petruţi:
„Că vor da mai mulţi bani anul viitor sau?..

Europa Liberă: Că: „Eu mi-am lăsat casa, am lăsat familia, am mers peste hotare, numai ca să dau bani pentru note”. Că, dacă s-ar da pentru învăţătură, ar fi altceva...

Doru Petruţi:
„E o poziţie care, de fapt, se întoarce împotriva propriilor lor copii.”

Europa Liberă: Deci lecţia? Corupţia?

Doru Petruţi: „Corupţia. A doua se leagă de construcţia unui viitor pentru propriii copii: trebuie să se înţeleagă că acest viitor se construieşte pe cunoştinţe care, la rândul lor, la un moment dat, încep să producă ceva. Cine produce mai mult, mai eficient, cine va fi mai competitiv – acela va avea salariul mai mare. Eu sper că şi Republica Moldova se va îndrepta cu paşi repezi spre acest model şi nu spre modelul în care părinţii vor plusa şpăgile pentru ca BAC-ul viitor să fie promovat.”

Europa Liberă: Dar concluzia pe care să o tragă cadrele didactice care ar trebui să fie?

Doru Petruţi:
„E o discuţie şi aicea. Va fi greu, dacă ne uităm pe profilul socio-demografic al profesorilor. Trebuie să înţelegem că au o anumită vârstă, au fost formaţi într-un anumit sistem, de alţi 20 de ani funcţionează tot după nişte reguli ştiute...”

Europa Liberă: ...de pe timpul Uniunii Sovietice.

Doru Petruţi:
„Da, lucrurile acestea nu se pot schimba peste noapte. Şi aici nu e vorba doar de motivarea lor financiară. Din ceea ce spun eu: să se înţeleagă că sunt şi profesori foarte buni, foarte inimoşi şi foarte implicaţi în ceea ce fac şi care chiar generează plusvaloare şi transferă cunoştinţe copiilor. Da, e vorba de un sistem cu peste o mie şi ceva de localităţi, peste mia de şcoli, împrăştiaţi de la nord la sud, cu infrastructuri foarte diferite. E o problemă foarte stufoasă...”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG