Linkuri accesibilitate

„Moldova poate obţine un regim liberalizat de vize doar dacă suntem siguri că toate părţile frontierei țării sunt securizate corespunzător”


Valentina Ursu în dialog cu șeful Delegației Europene de la Chișinău Dirk Schuebel.



După ofensiva diplomatică a noului guvern, se ştie că acordul de asociere la Uniunea Europeană va fi iniţializat în noiembrie, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Tot atunci, Comisia Europeană ar putea recomanda ţărilor membre liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Pentru că, tehnic, planul de acţiune a fost indeplinit. Dar pentru ca acest regim de vize să devină realitate, Moldova trebuie să controleze întreaga graniţă, a declarat într-un interviu cu Europa Liberă Dirk Schuebel, şeful misiunii Uniunii Europene la Chişinău, interviu realizat de Valentina Ursu.


Europa Liberă: A fost confirmata incheierea negocierilor pe marginea acordului de asociere, inclusiv acordului de liber schimb cu UE. Se conteaza pe parafarea Acordului la reuniunea Parteneriatului Estic de la Vilnius, pe 29 noiembrie, si pe semnarea acestuia imediat ce vor fi finalizate procedurile tehnice. Poate conta Chisinăul pe sprijinul Bruxelles-ului pentru perspectiva de a adera la UE?

Dirk Schuebel:
„Absolut. Cred că putem fi mândri de rezultatele obţinute într-o perioadă foarte scurtă de timp şi că am putut termina negocierile asupra Acordului de Asociere, care includ Acordul de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător (AZLSAC), într-un termen atât de restrâns. Aşa că acum trebuie să facem toţi paşii necesari astfel ca să iniţializăm acordul la Vilnius.”

Europa Liberă: Parte a acordului de asociere este si acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană …

Dirk Schuebel:
„Acordul de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător face parte din Acordul de Asociere, aşa că nu trebuie să-l menţionez în mod special.”

Europa Liberă: Se fac auzite unele voci care intreabă la ce bun acest Acord de liber schimb? Cui ii va fi de folos?

Dirk Schuebel:
„Aceasta este o întrebare bună, care prevede şi nişte răspunsuri pe potrivă, pentru că AZLSAC va aduce o sumedenie de beneficii cetăţenilor din Moldova, companiilor. Care vor putea beneficia de o piaţă imensă de peste 500 milioane de persoane. În acelaşi timp, desigur că va îmbunătăţi lucrurile în domeniul exporturilor din UE către Moldova, care, de asemenea, sunt imperios necesare. Şi în sfârşit, dar nu în cele din urmă, desigur că vor exista mai multe sectoare incluse în schemele de comerţ, în special produsele agricole, produsele de carne, animale, care vor putea fi exportate către UE, odată cu semnarea acordului.”

Europa Liberă: Experţii taie din elanul autorităţilor privind acordul de liber schimb si spun că vulnerabilitatea economică şi socială a agriculturii Moldovei devine şi mai problematică din cauza productivităţii scăzute şi competitivităţii sale reduse pe pieţele europene.

Dirk Schuebel:
„Categoric nu. Eu cred că pe termen lung, toate domeniile industriei vor avea de profitat de pe urma acestui acord. Bineînţeles că nu chiar din prima zi – unele domenii vor cere ceva timp pentru a se adapta, dar sunt sigur că totul va decurge cu succes şi, bineînţeles, beneficiind de sprijinul nostru.”

Europa Liberă: Reprezentanţii din stânga Nistrului au participat la negocierea acordului privind zona de aiber achimb aprofundat şi cuprinzător cu Uniunea Europeană?

Dirk Schuebel:
„Da. Partea transnistreană a participat în calitate de observator în cadrul negocierilor aşa că ei sunt informaţi rezonabil şi atât noi, UE, cât şi guvernul Republicii Moldova i-am anuntat despre detalii suplimentare ale negocierilor în cadrul unor întrevederi separate.”

Europa Liberă: Conflictul cu Transnistria poate împiedica Moldova să semneze acordul de asociere cu UE? Cu sau fara Transnistria in UE?

Dirk Schuebel:
„Transnistria este o parte integrantă a Republicii Moldova, aşa că acordul este valabil pentru întreg teritoriul. Ceea ce am făcut noi acum şi eu cred că e un rezultat foarte pozitiv, cu referire la acele companii transnistrene care au relaţii comerciale cu UE, este faptul că sistemul de preferinţe autonome va continua să fie valabil până la momentul expirării sale la finele lui 2015. Pentru acele regiuni ale Moldovei în care Acordul de Asociere, la acest moment, nu poate fi aplicat şi implementat în întregime, cred că e un pas important în întâmpinarea companiilor transnistrene care vor putea beneficia cel puţin până la sfârşitul lui 2015 de avantajele sistemului de preferinţe autonome şi care nu vor trebui să plătească întregile taxe datorită intrării în vigoare a Acordului de Asociere.”

Europa Liberă: Autoritățile de la Chișinău vor o perspectivă clară de aderare la UE? Bruxellul o garantează? Acordul de asociere va fi semnat la anul viitor?

Dirk Schuebel:
„Vom încerca să facem ca acest proces să decurgă pe cât se poate de rapid, dar după cum ştiţi, acesta este din păcate un proces birocratic de durată. Acordul trebuie tradus şi împreună cu anexele la AZLSAC, dacă nu greşesc, cred că este vorba despre peste 1200 pagini care trebuie traduse în toate cele 22 de limbi ale UE, după care trebuie efectuată o examinare juridică – un proces care, din păcate, ia ceva timp. Cu toate acestea, facem tot ce putem pentru ca semnarea acordului să aibă loc în următorul an.”

Europa Liberă: Deci ar putea fi anul 2014...

Dirk Schuebel:
„Exact asta am menţionat mai devreme – suntem optimişti că acest lucru este posibil. Cel puţin, vom face tot ce se poate ca să grăbim procedurile pe cât ne stă in putere.”

Europa Liberă: Acordul de asociere ar fi unul crucial pentru a merge înainte cu liberalizarea regimului de vize?

Dirk Schuebel:
„Mai întâi de toate, aş vrea să menţionez că aceste subiecte nu sunt legate unul de altul. Dialogul nostru pe marginea planului de liberalizare a regimului de vize şi negocierea acordului de asociere sunt două chestiuni absolut diferite. Ceea ce pot însă să vă spun, este că dupa ce am citit ultimul raport al experţilor, proaspăt publicat cu ocazia întrunirii Consiliului de Cooperare, este unul foarte pozitiv. Da, mai există aspecte asupra cărora mai trebuie lucrat, în special în domeniul luptei cu corupţia sau alte domenii, dar nu este vorba despre ceva imposibil de realizat, dimpotrivă, aceste obiective pot fi realizate astfel ca în timpul, sau chiar până la reuniunea de la Vilnius, astfel ca să putem afirma la Vilnius că din punct de vedere tehnic, negocierile referitoare la regimul liberalizat de vize s-au încheiat.”

Europa Liberă: Chişinăul intenţiona să deschidă şase puncte noi de control al migraţiei la frontiera administrativă cu regiunea transnistreană. Deocamdata doar doua sunt functionale. Măsura face parte din planul de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Intenţiile Chişinăului au stârnit imediat recţia negativă a Tiraspolului. Ce poate urma?

Dirk Schuebel:
„Consider că e clar că Moldova poate obţine un regim liberalizat de vize doar dacă suntem siguri că toate părţile frontierei țării sunt securizate corespunzător, astfel ca să se ştie cine intră pe teritoriul său. Este evident că în acest moment, aşa-numitul segment central al frontierei moldo-ucrainiene nu este controlat de autorităţile moldoveneşti. Aşa că trebuie introduse alte mecanisme pentru a asigura cel puţin un grad ridicat de informare referitor la persoanele care intră în ţară. Acestea sunt aspecte importante pentru lupta cu terorismul, dar şi pentru securitatea generală şi aspecte legate de imigrare. Aşa că trebuie găsite nişte alternative şi aceste alternative le reprezintă punctele de control. Nu este vorba despre puncte de control a frontierei şi care ar trebui să fie prezente de-a lungul liniei administrative a celor două maluri pentru a asigura identificarea celor care vor să călătorească pe malul drept. Apropo, acest sistem de asemenea va oferi şi nişte servicii – oamenii se pot înregistra acolo, dacă vor să stea în Moldova, se vor putea înregistra pe loc fără necesitatea de a o face la secţiile de poliţie ale localităţilor pe care intenţionează să le viziteze pe malul drept. Iată încă un aspect pozitiv al acestor posturi. Repet, nu este vorba despre nişte puncte de control a frontierei, vorbim aici despre un personal îmbrăcat în haine civile, format din angajaţi ai Ministerului de Interne care vor verifica identitatea persoanelor care intenţionează să ajungă pe malul drept.”

Europa Liberă: Autorităţile separatiste vor să schimbe hotarele. Evgheni Şevciuc a semnat o lege prin care Varniţa ar fi sub controlul Tiraspolului. Ce poate insemna aceasta asa-zisa frontiera la Nistru pe care si-o doresc liderii din stanga Nistrului?

Dirk Schuebel:
„Noi împărtăşim întru totul, inclusiv printr-o declaraţie pe care am emis-o, opiniile preşedintelui în exerciţiu al OSCE, ministrul ucrainean de externe, domnul Cojara, care le-a cerut părţilor să se abţină de la acţiuni unilaterale şi cred că acesta este un act unilateral care nu trebuie făcut pentru a nu permite escaladarea tensiunilor dintre cele două părţi.

Europa Liberă: În această situație tensionată se poate vorbi despre reunificarea Moldovei?

Dirk Schuebel:
„Mai întâi de toate, ne bucurăm de faptul că negocierile în format 5+2 care au fost reluate în 2012 continuă. Consider că acesta în sine este un pas bun, faptul că cele două părţi comunică în mod regulat. Da, noi am vrea mai multă intensitate, da, dinamica s-a mai pierdut în ultimele luni, dar sperăm că putem recâştiga viteză şi preşedinţia ucraineană a OSCE face mult pentru a intensifica procedurile şi în timp ce nu avem nişte aşteptări foarte mari pentru următoarele runde de negocieri în formatul 5+2, eu continui să sper că putem obţine rezultate la următoarea întrevedere în Viena peste 3 săptămâni, dar şi în cadrul altor întrevederi care urmează să se desfăşoare pe parcursul anului sub preşedinţia ucraineană în exerciţiu.”

Europa Liberă: De ce nimeni din cei interesati nu propune spre discutie un proiect de statut pentru regiunea transnistreana?

Dirk Schuebel:
„Evident, scopul formatului 5+2 nu este doar de a discuta despre teleferic sau aspecte tehnice asemănătoare. Scopul este de a ajunge într-un termen mediu la un acord de durată. Mai devreme sau mai târziu acest subiect va trebui abordat. Sper ca ambele părţi să cadă de acord asupra faptului că trebuie discutate toate aspectele.”

Europa Liberă: Recent deputatul socialist Igor Dodon sugera ca pentru rezolvarea conflictului transnistrean ar fi buna federalizarea, ori se cedeaza stanga Nistrului altora , adica Rusiei. Sau asa cun spune el, mai bines pre Uniunea Eurasiatică. Asemenea declaratii ajuta sau torpileaza procesul de negocieri in formatul 5+2?

Dirk Schuebel:
„Este o lume liberă şi toată lumea are dreptul la exprimare. Respect părerile lui Igor Dodon pentru că ştiu că el este o persoană care examinează cu seriozitate opţiunile şi posibilităţile de rezolvare a conflictului. Nu există o soluţie generală care ar putea scoasă „din buzunar” şi aplicată. La fel, nu există o altă ţară în lume cu o situaţie similară. Cred că trebuie găsită o soluţie proprie, lucru care se poate întâmpla doar dacă ambele părţi cad de acord să abordeze cu seriozitate subiectul. Doar aşa se poate obţine un progres.”

Europa Liberă: Dar in formatul 5+2, s-a discutat despre o eventuală federalizare?

Dirk Schuebel:
„În prezenţa mea nu au avut loc asemenea discuţii.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, să vă intreb, ce părere aveti despre asa-zisa inițiativă legislativă solicită revenirea Găgăuziei la statutul de Republică autonomă? Si de ce actiunile Comratului ar fi similare celor care vin din partea Tiraspolului?

Dirk Schuebel:
„Habar nu am dacă există sau nu o asemenea legătură, dar eu consider că Găgăuzia beneficiază de o autonomie foarte extinsă, garantată de acordul din 1992. Aşa că înţeleg cu greu ce altceva ar dori Găgăuzia, mai ales că ar avea mari dificultăţi de a supravieţui din propriile resurse dacă această tendinţă va continua. Consider că Găgăuzia este foarte bine integrată în Republica Moldova, în acelaşi timp beneficiind de un statut foarte extins de autonomie. Cred că situaţia este bună aşa cum este ea acum, dar, evident, fiecare e în drept să-şi exprime punctul de vedere.”

Europa Liberă: Până la reuniunea de la Vilnius mai multi demnitari europeni sunt asteptati in vizită la Chisinau. Să fie, oare, ireversibilă calea eurointegrarii pentru Moldova?

Dirk Schuebel:
„Nu este important dacă o ţară merge sau nu pe o cale europeană, ceea ce contează este ca această cale să fie democratică, în care supremaţia legii şi drepturile omului să fie respectate. Acesta este scopul nostru. Evident că noi credem că sistemul nostru din UE merită să fie urmat, astfel noi propunem şi eu sunt foarte bucuros că Moldova a acceptat multe dintre aceste propuneri. Cred că suntem pe o cale foarte bună şi odată ce vom semna Acordul de Asociere şi odată cu obţinerea de către Moldova a regimului liberalizat de vize, cred că Moldova va fi pe calea de a face acest proces unul ireversibil – un proces democratic în care supremaţia legii şi drepturile omului să guverneze.”

Europa Liberă: Și care ar fi acuma tema de acasa pentru autoritățile moldave?

Dirk Schuebel:
„Acum, cel mai important este să se recapete ritmul, după cinci luni pierdute, dacă mă pot exprima aşa, de criză guvernamentală. Contează să se atingă viteza necesară progresului reformelor şi dacă citiţi declaraţia comisarului Fuele, făcută în cadrul Consiliului de Cooperare la Luxemburg, vă puteţi crea o idee despre aşteptările noastre. Aşteptăm un sistem adecvat al echilibrului de puteri în interiorul Alianţei, care ar trebui să includă şi societatea civilă şi opoziţia, dar şi să menţină un dialog deschis cu cetăţenii. De asemenea, aşteptăm să fie adoptată în curând o nouă lege referitoare la mass-media, care să permită aflarea proprietarilor de mass-media într-o manieră mai clară decât este acum. Mai aşteptăm adoptarea unei legi referitoare la finanţarea partidelor pentru ca lumea să ştie cum are loc finanţarea partidelor. Dar în primul rând, desigur, reforma instituţiilor judiciare şi de asigurare a ordinii trebuie să continue. Acum, în sfârşit, suntem în preajma semnării acordurilor financiare care să sprijine reformarea justiţiei, finanţare care probabil va începe în toamnă. Sper ca odată cu aceasta reforma justiţiei să poată fi grăbită, astfel ca principala problemă – cea a luptei cu corupţia, să fie abordată în mod serios.”

Europa Liberă: Recent au fost semnate acorduri în valoarea de aproape 90 de milioane de euro. Sînt ajutoare acordate de Bruxelles pentru reformele din justiţie şi adaptarea la cerinţele acordurilor dintre Moldova şi Uniunea Europeană. Reforma organelor de drept cere cea mai mare asistenta?

Dirk Schuebel:
„Nu. Acest acord de 90 milioane de Euro a fost semnat în timpul primei vizite oficiale a premierului Leancă la Bruxelles de acum 2 săptămâni. O semnare întârziată, dacă pot spune aşa, pentru că noi ne-am dorit să semnăm mai devreme, dar pentru ca situaţia din ţară era incertă, a trebuit să aşteptăm, iar acum, pentru că există un premier cu împuterniciri depline am fost capabili să semnăm aceste documente. 60 din aceste 90 de milioane îl reprezintă sprijinul bugetar pentru sectorul justiţiei pentru următorii 3 ani. Şi prima tranşă, aşa cum am menţionat, va fi achitată în toamna acestui an. Alte mijloace ar putea urma. În total, pentru acest an planificăm să vă susţinem cu 100 milioane euro şi, dacă situaţia se îmbunătăţeşte, am putea decide să vă sprijinim din aşa-zisul buget „more for more”, adică încă peste 30 milioane. Dar aceasta depinde de viteza şi calitatea reformelor care vor trebui realizate în următoarele câteva luni.”

Europa Liberă: Delegaţia UE şi-a exprimat îngrijorarea faţă de cele mai recente evoluţii privind Moldova Agroindbank. In opinia dvs sistemul bancar este sau nu in siguranta in Moldova?

Dirk Schuebel:
„Observăm nişte evoluţii periculoase în sectorul bancar din Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani. În iulie-august 2011 am fost foarte îngrijoraţi de situaţia de la Moldova Agroindbank, atunci când au existat câteva atacuri raider şi datorită unor acţiuni hotărâte ale premierului de atunci, Vlad Filat şi a echipei sale, acele atacuri au putut fi prevenite. În Agroindbank există şi investitori europeni, aşa că subiectul a nimerit în câmpul de atenţie al colegilor europeni şi atunci am sperat că aşa ceva nu se va mai repeta. Din păcate, acum observăm tendinţe asemănătoare cu aceeaşi bancă, deşi schema este uşor diferită – cu 7 companii proaspăt apărute intrate fiecare în proprietatea a uşor sub 5%, astfel ca Banca Naţională să nu poată interveni şi cu decizia ulterioară a unei instanţe minore, Banca Naţională să fie obligată să nu poată bloca obţinerea drepturilor depline de către acele companii. Pentru mine această situaţie reprezintă o evoluţie foarte periculoasă.”

Europa Liberă: Cum se rasfrang asupra imaginii tarii aceste atacuri de tip raider?

Dirk Schuebel:
„Sigur că nu este un semn bun pentru investitorii potenţiali pentru că investitorii vor să fie siguri de faptul că banii lor se află în mâini sigure şi că ei pot face bani – orice om de afaceri va investi aici pentru a-şi mări profiturile, în acelaşi timp, desigur, ajutând economia ţării. Sigur, sectorul bancar este un singur sector, dar este un sector cu influenţa asupra altor sectoare din economie. Companiile pot lua credite sau ţine banii în bănci, iar dacă banii nu se află în siguranţă acolo, sigur că intrăm într-un teritoriu periculos. Aşa că este de o importanţă crucială ca stabilitatea şi independenţa instituţiilor majore care interacţionează cu sectorul financiar să fie asigurată. Acest lucru se referă într-o măsură primordială la Banca Naţională, care ar trebui să fie independentă şi care ar trebui să fie imună la orice influenţe din exterior.”

Europa Liberă: Unii se mai intreaba ce rol le revine domnilor Vlad Filat si Vlad Plahotniuc dupa depasirea crizei politice din Moldova?

Dirk Schuebel:
„Cred că este ceva normal ca cineva care a fost prim-ministru 4 ani şi lider al celui de-al doilea ca mărime partid reprezentat în parlament să aibă un rol decisiv. Nici nu se discută. Acelaşi lucru se referă la liderul Partidului Democrat. Cred că este absolut normal ca atât domnul Filat cât şi domnul Plahotniuc să continue să joace un rol important în viaţa politică a acestei ţări. Sper ca aceasta să se întâmple într-un mod bun şi constructiv, astfel ca să ne mişcăm împreună pentru a pune Republica Moldova pe calea corectă a unei ţări cu adevărat democratice.”

Europa Liberă: Dle ambasador, ati spus că Moldova are multe de făcut pană la reuniunea Parteneriatului Estic de la Vilnius, se pare că după summit va fi si mai mult de lucru.

Dirk Schuebel:
„Evident, Vilnius nu este un scop în sine. Este doar o etapă importantă, un pas important pe calea unor obiective mai înalte. Ştim că Moldova are ambiţia de a deveni într-o zi membru al Uniunii Europene. Pentru ca aceasta să se întâmple, va trebui să implementeze corect principiile stipulate în Acordul de Asociere, care sunt nişte principii de durată. Şi care reprezintă o pregătire perfectă pentru un viitor statut de membru, dacă acesta se doreşte. Sunt sigur că acest lucru se va întâmpla, la un moment dat. Aşa că acesta este acum cel mai important pas pentru a fi realizat corect şi care, de asemenea, ar demonstra, odată ce ţara va obţine un regim liberalizat de vize, că ţara a meritat acest regim (cu asigurarea unui control riguros al posibilelor încălcări) pentru ca cetăţenii să poată călători liber. ”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG