Linkuri accesibilitate

Semnificații ale protestelor din Brazilia, Bulgaria și Turcia (Evenimentul zilei; contributors.ro).



Intr-un interviu acordat site-ului ziare.com, judecatoarea Dana Garbovan isi spune parerea despre proiectul noii Constitutii modificat. Contine nu doar modificari discutabile, ci si formulari inadecvate, greu de interpretat si de aplicat, totul intr-o evidenta lipsa de „limbaj comun”.

In Evenimentul zilei, Tudorel Urian se refera de asemenea la viitorul text al legii fundamentale, din perspectiva atributiilor rezervate presedintelui si primului ministru. Presedintele comisiei de revizuire a fost liberalul Crin Antonescu, deocamdata candidatul anuntat al Uniunii Social-Liberale la functia suprema in stat. De ce si-ar pregati Antonescu o pozitie lipsita de anvergura, prin golirea, practic, de continut a functiei prezidentiale, in noua Constitutie? Tudore Urian raspunde dupa ce analizeaza si ceea ce este luat guvernului, ca atributii, si dat Parlamentului, care, in proiectul USL, devine puterea suprema in stat: „Numele real al modelului politic propus de Crin Antonescu este autoritarism fără nicio responsabilitate”. Practic, acest model le permite, atât premierului Victor Ponta, cât și potențialului președinte Crin Antonescu, să pozeze în (...) apărători convinși ai valorilor Uniunii Europene, dar care - vezi Doamne! - trebuie să se supună rigorilor unei constituții pe care poporul român a dorit-o și a votat-o”.
Doi comentatori aleg sa discute miscarile de protest din mai multe tari ale lumii. In Evenimentul zilei, Vladimir Tismaneanu se opreste la Brazilia si Bulgaria, unde avem de-a face, spune Tismaneanu, cu „reziduuri leniniste, o stare de nemultumire generala in raport cu iresponsabilitatea, imoralitatea si cinismul clasei politice”, dar, in acelasi timp, si cu „ingroparea amintirii totalitarismului sub subredul edificiu al unui fals consens amnezic”. Pentru Tismaneanu, valoarea-cheie a timpului actual este increderea sociala. Dupa cum tema fundamentala este acum „independenta politicului si a justitiei in raport cu interesele oligarhice (adeseori mafiotice) si cu aranjamentele din umbra menite sa serveasca aceste interese”.

Valentin Naumescu semneaza pe site-ul contributors o analiza pe aceeasi tema, care staruie mai degraba pe situatia Turciei, pentru că rolul acestei tari in echilibrele geostrategice este unul crucial. Naumescu explica mai intai pe intelesul cititorului obisnuit pentru ce se protesteaza la Istanbul si Ankara: in orice caz, nu doar pentru un parc. „Confruntarea actuală, scrie comentatorul de la contributors, se duce între post-kemalismul clasei mijlocii educate, al tinerilor şi elitelor urbane ale Turciei şi neo-otomanisnul ” reprezentat de liderul turc Regep Erdogan. Notiunea de post-kemalism acopera insa un fenomen care nu este specific numai Turciei, arata Naumescu, intrucat vorbeste despre structurarea societatii civile in lunga convalescenta post-dictatura, de orice tip ar fi fost ea.

In mod paradoxal, sustine comentatorul, protestele violente din Turcia pot relansa candidatura acestei tari la Uniunea Europeana, deocamdata rejectata. Devine tot mai clar că „Turcia ar putea deveni o nesperată resursă de competitivitate a Europei pe plan global”. Aceasta pentru ca este un „aliat fidel şi credibil în relaţiile internaţionale din ultima jumătate de secol, prieten cu cei ce vor să-i fie prieteni, partener stabil şi puternic pentru situaţii de criză, stat perfect funcţional dar capabilă de creştere, dezvoltare şi investiţii”.
XS
SM
MD
LG