Linkuri accesibilitate

Maia Sandu: „Nu suntem surprinşi de aceste rezultate. Evident că nu ne bucură şi ne propunem să ajungem să obţinem rezultate mai bune.”



Examenul de bacalaureat din acest an nu a fost luat de peste 40 % dintre elevi. Un rezultat extrem de prost dar care aduce in discutie mai multe probleme profunde ale invatamintului moldovenesc. In acest an, amintim, pentru prima data in salile de examene au fost instalate camere video pentru a-i impiedica pe elevi sa copieze. Se poate spune aşadar, ca examenul din acest an a pus o oglinda reala in fata elevilor, dar si a invatamintului moldovenesc in ansamblul lui. Valentina ursu a stat de vorba cu ministrul învîțământului Maia Sandu.

Europa Liberă: „Şoc!”, „Dezastru!”, „Prăpăd!” – acestea sunt cuvintele, calificativele, care se fac tot mai mult auzite, după ce au fost anunţate rezultatele examenelor de la bacalaureat. E un şoc?

Maia Sandu:
„Nu este un dezastru, bineînţeles. Noi am promis să organizăm această sesiune în condiţii corecte şi cred că, în mare parte, ne-a reuşit. Trebuie să-i felicităm pe acei copii care au obţinut note de trecere, în condiţii corecte. Pentru ceilalţi nu se sfârşeşte lumea aici. Ei au multe alte oportunităţi. În primul rând, că îi aşteptăm la sesiunea repetată. Majoritatea dintre acei care au picat la această sesiune au de susţinut doar un singur examen sau au picat doar un singur examen şi, dacă se concentrează şi se mobilizează, fac un efort, mulţi dintre ei cred că ar reuşi să susţină acest examen, în sesiunea repetată. Dar chiar şi pentru cei care nu vor reuşi există multe alte opţiuni pe care noi încercăm să le aducem la cunoştinţă. Vom suplimenta locurile la colegii, unde unii dintre ei ar putea să meargă ca să se pregătească de bacalaureat pentru anul viitor, dar, între timp, să însuşească şi o profesie. Există şi şcolile profesional-tehnice, şcolile de meserii pentru cei care au aşteptări nu foarte mari.”

Europa Liberă: Deci nu trebuie să fie o deznădejde pentru acei care se întreabă ce să faci, dacă ai picatul BAC-ul sau să ia ca o ofensă că „pui mâna pe sapă şi mergi la prăşit”?

Maia Sandu:
„Nicidecum. Eu cred că un eşec academic poate fi o lecţie care mai departe să te ajute în viaţă. E mai bine să înţelegi acum că rezultatele pot fi obţinute doar prin efort şi să te pui pe treabă acum, pentru că, astfel, poţi reuşi în viaţă şi poţi să ai alt destin.”

Europa Liberă: Aţi răspuns la întrebarea care e atitudinea societăţii faţă de fraudă, faţă de ceea ce s-a întâmplat şi s-a interpretat, după ce s-au anunţat rezultatele?

Maia Sandu: „Noi ştiam că reacţia societăţii va fi diferită. Ştim că avem susţinători, ştim că sunt şi oameni supăraţi. Şi mie îmi pare foarte rău pentru acei copii care nu au reuşit să promoveze. Şi înţeleg şi supărarea părinţilor lor. Dar nu putem să ne întoarcem la sistemul de la care am pornit, pentru că toată lumea este de acord că acest sistem este unul prost. Copiii, care au trecut, în acest an, au primit o lecţie dură, dar ei au opţiuni pentru cei din generaţiile viitoare. Sper să ia în serios cartea, deci, să se pună pe care, să înveţe. Evident şi noi vom face concluziile pentru sistemul educaţional şi vom vedea unde nu funcţionează lucrurile, unde avem probleme la discipline. Şi aceste examene ne-au arătat că la ştiinţe, matematică, fizică avem o problemă de sistem şi urmează să venim cu soluţii pentru această problemă. Dar ne uităm şi în profil teritorial. Ne dorim să construim un sistem educaţional bazat pe performanţe. Iată aici, în acest moment, începem să evaluăm aceste performanţe, să le vedem şi să construim în baza acestor date. În instituţiile unde există probleme trebuie să mergem mai departe, în adânc, şi să vedem de ce avem rezultate proaste. Şi acolo unde avem rezultate bune trebuie să învăţăm de la instituţiile care produc aceste rezultate bune.”

Europa Liberă: Există mai multe reproşuri din partea elevilor şi părinţilor, dar şi a cadrelor didactice, precum că ar trebui să insistaţi pe revizuirea curriculei.

Maia Sandu:
„Am anunţat că, în 2015, este planificată revizuirea curriculei. Evident, trebuie să începem să lucrăm de astăzi, ca, în 2015, să putem să facem o schimbare. Propunerea noastră este să venim cu o modificare a cadrului instituţional. Această Agenţie de evaluare din cadrul Ministerului Educaţiei, care se ocupă de organizarea, inclusiv a examenului de bacalaureat, să devină o Agenţie care se ocupă şi de curriculum, şi de evaluare. Pentru că aceste două lucruri trebuie să meargă mână în mână. Feedback -ulde la evaluare trebuie să informeze schimbările din curriculum. Sperăm să putem să creăm această Agenţie din toamnă şi să implicăm toate părţile interesate în revizuirea curriculei. Şi, când vorbim de revizuirea curriculei, avem în vedere şi descongestionarea, pentru că sunt foarte mulţi părinţi şi copii, şi profesori care se plâng de faptul că materia este prea multă şi avem prea multe discipline obligatorii. Deci ne uităm şi din perspectiva aceasta. Dar ne uităm şi din perspectiva accentelor pe care vrem să le punem noi în educaţie. Şi aici eu vorbesc despre limbile moderne pe care trebuie să le cunoaştem, respectiv, în curriculum, şi în planul-cadru trebuie să se regăsească limbile moderne, în special, limba engleză. Vorbim despre cunoştinţe de calculator, vorbim despre educaţia antreprenorială, aceste competenţe şi abilităţi care îi vor face pe copiii noştri competitivi, indiferent de profesia pe care îşi vor alege-o.”

Europa Liberă: Mărimea salariului profesorului se răsfrânge asupra rezultatului sau eşecului la învăţătura elevului?

Maia Sandu:
„Evident. Un salariu mai bun atrage profesionişti mai buni. Şi cea mai mare provocare a sistemului educaţional sunt cadrele didactice. Noi nu avem un sistem bun de motivare care să atragă şi să menţină în sistem cadre didactice de valoare. Aceasta înseamnă că trebuie să ne îngrijim de sistemul de motivare, financiar, să creăm condiţii bune de lucru, să avem un sistem de avansare profesională, pentru că nu avem un asemenea sistem, să vedem cum atragem cei mai buni tineri în instituţiile pedagogice. Trebuie să examinăm problema cap-coadă. Şi noi ne-am propus să venim cu un program care ar rezolva această problemă, evident, pe termen mediu şi lung pentru că este una foarte complexă.”

Europa Liberă: Ce şochează mai mult: numărul mare al celor care au picat BAC-ul sau numărul mic al celor care au 10 pe linie?

Maia Sandu:
„Nu cred că şochează numărul celor care au picat, pentru că noi cunoaştem care sunt rezultatele participării elevilor noştri la testele internaţionale: 50% din elevii noştri nu au reuşit să treacă testul PISA, în anul 2009. Deci nu suntem surprinşi de aceste rezultate. Evident că nu ne bucură şi evident că ne propunem să ajungem, în următorii ani, să obţinem rezultate mai bune. Dar pentru aceasta va trebui să lucrăm şi noi, şi elevii, şi profesorii. Sperăm să ne sprijine şi părinţii: să nu ceară note, dar să ceară cunoştinţe de la elevi. Notele de 10 sunt mai puţine, trebuie să analizăm, într-adevăr, dacă evaluarea a fost prea riguroasă sau prea dură. Vom analiza şi metodologia, şi rezultatele. Toate aceste lucruri vor fi discutate, în special, cu oamenii din sectorul educaţiei, pentru ca să putem la anul viitor să avem un sistem de evaluare şi mai bun.”

Europa Liberă: Contestaţiile ar putea să schimbe situaţia?

Maia Sandu:
„Nu pot să vă spun. Vom vedea ce vor arăta contestaţiile. Evaluările vor fi corecte. Ştiu că există tot felul de temeri că, la contestaţii, se vor mări notele, fără ca să existe premise pentru acest lucru. Sunt aceiaşi evaluatori. Noi chiar am avut norocul să avem evaluatori oameni integri şi care au făcut corect evaluarea. Respectiv nu avem de ce să ne îndoim de evaluarea corectă la contestare.”

Europa Liberă: Tocmai vroiam să vă întreb ce resurse umane au fost antrenate pentru a realiza reforma?

Maia Sandu:
„Nu cred că pot să vă spun o cifră exactă, pentru că am avut şi suport pe post de asistenţi, în timpul examenelor, după care am avut mai multe echipe de evaluatori. Şi vom mai avea, pentru că vom avea şi o sesiune repetată, organizată pentru un număr mare de elevi.”

Europa Liberă: Şi când va începe?

Maia Sandu:
„Se începe pe 15 iulie.”

Europa Liberă: Reforma ajută sau nu elevul să acumuleze cunoştinţe? Sau aceasta v-aţi propus?

Maia Sandu:
„Reformele sunt multe în educaţie şi toate au acelaşi scop: să crească calitatea sistemului educaţional şi, respectiv, să avem rezultate mai bune. Rezultate mai bune – aceasta înseamnă tineri care au competenţe şi abilităţi şi care pot să îşi găsească un loc de muncă bine plătit. Acum avem o radiografie a sistemului, vom putea mai uşor să înţelegem unde sunt problemele. Şi vom putea să intervenim ca să sprijinim acele instituţii unde există probleme, vom putea să depistăm care sunt disciplinele unde nu avem rezultate bune şi vom veni cu politici de corectare.”

Europa Liberă: Dar aveţi şi anumite reproşuri?

Maia Sandu:
„Nu există reforme perfecte, întotdeauna sunt reproşuri şi este foarte bine să discutăm, să criticăm politicile guvernului şi ale Ministrului, pentru că doar aşa putem să ajungem la o soluţie potrivită.”

Europa Liberă: Securitatea bacalaureatului a fost dată peste cap?

Maia Sandu:
„Nu aş spune că securitatea bacalaureatului a fost dată peste cap. Pentru noi a fost foarte important ca să asigurăm că nicio imagine din sistemul nostru de supraveghere nu iese în afară. Aceasta ar fi însemnat darea peste cap a sistemului. Dacă vorbim despre faptul că testele au ieşit din centrul de bacalaureat, în timpul desfăşurării examenului, este o încălcare, dar contează mai mult dacă informaţia intră în centru decât dacă informaţia iese din centru. În situaţia în care centrul ajunge în mâna a 30.000 de oameni, e cam greu să asiguri confidenţialitatea, pentru că, oricând se va găsi cineva cu un telefon mobil care va face o poză şi o va transmite în afară.”

Europa Liberă: Presa v-a ajutat sau nu prea?

Maia Sandu:
„Nu vreau să discut prea mult subiectul acesta. Evident că apreciem suportul presei, acolo unde ei au venit să ne ajute să organizăm această evaluare, într-un mod corect. Dar spuneam: noi ne-am propus să asigurăm faptul că nu intră informaţii în centrul de bacalaureat. Şi cred că, în mare măsură, ne-a reuşit acest lucru.”

Europa Liberă: Moldovenii fac o tradiţie din a copia? Ce înseamnă să copiezi în Moldova?

Maia Sandu:
„Nu am date statistice exacte, ca să pot să confirm sau să infirm. Cunoaşteţi că noi am făcut nişte sondaje înaintea acestei sesiuni. Şi sondajul a arătat că peste 50% din candidaţi, în anii precedenţi, au copiat la BAC. Dacă este 50%, putem deja să vorbim despre o tradiţie. E un lucru urât, e un lucru care s-a înrădăcinat timp de mai mulţi ani. Va fi mai greu să scăpăm, dar putem să facem acest lucru.”

Europa Liberă: O opinie a dumneavoastră: trebuie bacalaureatul să fie decisiv pentru admiterea la facultate?

Maia Sandu:
„Bacalaureatul este un examen care atestă graduarea sau absolvirea liceului. Nu putem să eliminăm această evaluare. Ceea ce ţine de disciplinele de bază, bacalaureatul este o măsurătoare bună. Dar pentru anumite specialităţi, pentru anumite universităţi, s-ar putea să fie necesar de testat şi alte cunoştinţe decât cele care se testează la bacalaureat. Şi pentru aceasta noi am oferit universităţilor această libertate, ca să vină cu teste suplimentare. Dar pentru disciplinele de bază cred că bacalaureatul este o măsurătoare suficientă.”

Europa Liberă: Am auzit şi voci care se întrebau dacă a fost întru totul respectată legislaţia în vigoare, susţinând bacalaureatul.

Maia Sandu:
„A fost absolut totul legal, noi nu am încălcat legea. Dacă aveam bruiere, am fi încălcat legea, dar, altfel, absolut toate măsurile care au fost întreprinse de Minister şi care au fost scrise în această metodologie de organizare şi de desfăşurare a sesiunii de bacalaureat au fost legale. Metodologia a fost publicată în „Monitorul Oficial”. Altfel, nu ar fi fost posibil.”

Europa Liberă: Pentru anul viitor, vă gândiţi să modificaţi ceva? Veţi merge pe aceeaşi variantă? Care sunt lecţiile care trebuie să fie însuşite de către toţi actorii implicaţi în procesul educaţional?

Maia Sandu:
„Bineînţeles, sunt multe lecţii de însuşit. Nu vreau să vin acuma cu nişte informaţii concrete. Vrem să colectăm feedback şi de la cei din sector, şi de la cei din centrele de bacalaureat, care au participat la organizare, de la profesori, de la evaluatori. Vom iniţia acest dialog, imediat după sesiunea suplimentară. Şi sper eu, până în septembrie-octombrie, să putem să anunţăm regulile pentru sesiunea următoare, aşa încât să putem să îmbunătăţim lucrurile.”

Europa Liberă: Ţinând cont de faptul că media pe republică ar fi...

Maia Sandu:
„6,07.”

Europa Liberă: Sub 7, da. La ce trebuie să ne ducă gândul? Am mai văzut şi în România, peste Prut, lucrurile nu au fost atât de dramatizate sau dramatice, cum sunt în Republica Moldova.

Maia Sandu:
„Cred că noi toţi trebuie să ajungem la concluzia că nota 7, nota 8 sunt note bune, să renunţăm să punem presiune pe tineri să obţină 10 pe linie, pentru că nu este posibil. Atunci 10 nu mai are valoare, dacă toată lumea obţine 10. Important este să măsurăm cunoştinţele, să fugim de acest cult al notelor, să avem părinţi care îşi întreabă seara copilul acasă: „Ce ai învăţat azi la şcoală?”, nu: „Ce notă ai luat?’.”

Europa Liberă: La început de clasa a 12-a, mulţi au aplicat la mai multe instituţii peste hotare. Şi îngrijorarea lor e dacă cumva notele slabe de la bacalaureat ar putea să le influenţeze viitorul?

Maia Sandu:
„Din experienţa mea, acolo contează foarte mult cum susţii probele acestei instituţii, cum îţi scrii eseurile, cât de convingător eşti, cât de bine cunoşti limba în care vei studia, de obicei, limba engleză, dar nu doar. Notele nu fac diferenţa. Ştiu oameni din Republica Moldova, care cu note nu foarte strălucite, au fost admişi la instituţii de învăţământ superior.”

Europa Liberă: Ce sfaturi daţi pentru cei care au atestat în mână?

Maia Sandu:
„Să se odihnească, să se gândească bine, să aplice la mai multe instituţii de învăţământ superior, să se gândească ce le place să facă, în primul rând şi, în funcţie de aceasta, să îşi aleagă instituţia de învăţământ. Nu ce este la modă în Republica Moldova, nu neapărat ce cred ei astăzi că le va aduce bani, dar ceea ce le place să facă. Pentru că au o viaţă înainte şi vor face acest lucru şi trebuie să-l facă cu plăcere.”

Europa Liberă: E o mare diferenţă între capacitate şi cunoştinţe?

Maia Sandu:
„Eu cred că anumite deficienţe de capacitate pot fi compensate prin insistenţă şi prin efort.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG