Recent s-a dat în folosință cu mare întârziere al doilea pod peste Dunăre între Bulgaria și România. Podul Calafat-Vidin, construit cu bani europeni, are menirea să faciliteze transportul între Istanbul și centrul Europei, dar restul infrastructurii de pe acest „coridor european” încă nu e gata. Noul pod este însă deja îndrăgit de românii din sudul țării pentru că le scurtează drumul către magazinele din Bulgaria. Relatează de la București Sabina Fati.
Pina la sfirsitul acestei luni traversarea noului pod care leaga Bulgaria de România peste Dunăre este gratuita, dupa aceea fiecare masina va fi taxata cu 6 euro, dar bicilistii si pietonii vor continua sa treaca gratuit.
La zece zile dupa inaugurarea podului dintre Calafat si Vidin, podul a fost traversat deja de peste 20 de mii de vehicule, majoritatea camioane.
Trecerea peste Dunare dureaza mai putin de cinci minute, iar comerciantii din cele doua orasele au inceput sa vinda mai mult.
Ca orice pod si functia celui dintre Calafat si Vidin este sa uneasca doua rute de transport, sa inlesneasca schimburile, sa-i apropie pe cei care pina mai ieri erau despartiti de fluviu si se considerau, daca nu chiar dusmani, cel putin rivali.
Si pina acum, cele doua localitati erau legate prin doua bacuri bulgaresti si unul românesc, dar drumul dura 20 de minute plus timpul de asteptare intre doua curse, ca sa nu mai vorbim de pret, care era 20 de euro.
„Impresiile despre cit de dusmani ne sint românii si cit de diferiti sint de noi au disparut” marturiseste primarul din Vidin, Gergo Gergov.
In schimb omologul sau din Calafat se teme ca orasul sau va avea de pierdut, fiindca preturile de pe malul bulgaresc sint cu pina la 25 la suta mai mici decit pe cel românesc.
Daca pina acum nu era rentabil pentru românii din zona sa faca un drum saptaminal la cumparaturi in Bulgaria, podul va schimba total situatia.
Multi bucuresteni, de exemplu, obisnuiesc sa mearga la Ruse sa cumpere mai ales bunuri din supermarket-urile bulgaresti, dar si legume si fructe din piete sau chiar imbracaminte din mall-urile de pe malul celalalt al Dunarii datorita pretulurilor scazute.
Bucurestenii folosesc, insa, vechiul pod al prieteniei, intre Giurgiu si Ruse, de 2,8 km, deschis in 1954. Pina acum zece zile era singurul pod care traversa granita fluviala de 470 de kilometri dintre România si Bulgaria.
Adaugarea celui de-al doilea intre Vidin si Calafat de 1,7 km nu va avea totusi un impact major, fiindca nici pe malul românesc, nici pe cel bulgaresc nu exista conexiuni cu o autostrada sau cu o magistrala de cale ferata, care sa faciliteze comertul, turismul, colaborarea economica.
Relatiile dintre cele doua tari au fost influentate de faptul ca nu au existat mai multe poduri peste Dunare, dar in acelasi timp nu au fost construite mai multe punti de legatura, fiindca românii si bulgarii au avut de-a lungul istoriei mai degraba experiente putin amicale.
In timpul razboaielor balcanice, în 1913 România a anexat de pilda partea de sud a Dobrogei, pina la Balcic.
Tertoriul luat de România a fost denumit „cadrilater” de generalii autohtoni fiindca era marcat de patru foste cetăți otomane care erau integrate intr-un sistem defensiv (Siliatra, Ruse, Sumen, Varna).
Regina Maria a construit un castel de mici dimensiuni la Blacic, pe malul Marii Negre, iar inima ei a fost dusa la capela de aici, o forma simbolica de a garanta raminerea acestui teritroiru in proprietatea României.
La doi ani dupa moartea reginei, in 1940 insa, România i-a restituit Bulgariei Cadrilaterul, la presiunile Germaniei lui Hitler (Tratatul de la Craiova, 7 septembrie 1940).
Intre 8 si 30 de mii de bulgari traiesc in România si 11 mii de români in Bulgaria, dar nu de aici a inceput dezvoltarea relatiilor bilaterale, ci mai degraba de la taxele mici pe care le platesc firmele inregistrate in Bulgaria si de la transformarea birocratiei de peste Dunare intr-una extreme de eficienta.
Volumul total al schimburilor comerciale dintre România si Bulgaria au ajuns la aproape 500 de milioane de euro, cu 11 la suta mai mare decit anul trecut.
