Linkuri accesibilitate

Legalitatea semnăturilor colectate de către cetăţenii din autonomia găgăuză ar putea fi pusă la îndoială



Președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a spus astăzi că nu are cunoștință despre strângerea de semnături în favoarea independenței Găgăuziei - care să fie supusă vreunui referendum - și că oricum la CEC asemenea cerere nu a fost înregistrată. Declarația lui Ciocan vine după ce presa de la Chișinău a relatat că găgăuzii sunt nemulțumiți de politica centrului față de ei și se tem de erodarea autonomiei. A încercat să afle mai multe Tamara Grejdeanu.

Grupul de iniţiativă din Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia a anunţat prin intermediul presei că a reuşit să colecteze circa 5000 de semnături pentru organizarea unui referendum. Iniţiatorii plebiscitului se declară nemulţumit de faptul că legislativul de la Chişinău adoptă legi fără a ţine cont de statului şi împuternicirile regiunii autonome, spune Dmitrii Constantinov, preşedintele Adunării Populare a Găgăuziei. Liderul legislativului regional de la Comrat a precizat că deputaţii din Adunarea populară ar putea să pună în discuţie această solicitare, care, în opinia sa, nu va fi interpretată obligatoriu drept o tentativă de organizare a unui referendum, întrucât problemele ar putea fi rezolvate între timp, de comun acord cu autorităţile de la Chişinău:

„Este o iniţiativă pentru deputaţi nu pentru referendum. Ei s-au adresat deputaţilor, ca deputaţii să ia o decizie, şi adunarea populară să decidă despre organizarea unui referendum, peste un an sau un an şi jumătate, dacă autorităţile de la Chişinău nu vor crea o concordanţă între legi, asta e tot, nu este nimic ieşit din comun acolo.”

Câteva instituţii de presă au prezentat demersul sprijinit de presupusele semnături drept o revendicare categorică a separării de Republica Moldova, în cazul în care autorităţile de la Chişinău vor respinge iremediabil integrarea în Uniunea Euro-asiatică. Întrucât numele iniţiatorilor nu s-au făcut publice, comentatorii nu se grăbesc să estimeze ponderea demersului. Maia Sadovici, jurnalistă din Comrat spune că la nici o şedinţă a legislativului nu s-a discutat acest lucru şi este de părere că aceste liste nu ar avea greutate întrucât nu reprezintă poziţia tuturor cetăţenilor din regiune:

„Dacă chiar şi au fost colectate acele cinci mii de semnături care au fost adunate, nu exprimă voinţa majorităţii cetăţenilor din Autonomia Găgăuză deoarece aici în teritoriu locuiesc peste 160 de mii de cetăţeni. În afaraă de aceasta la 23 decembrie în anul 1994, a fosta adoptat statutul special juridic al Autonomiei Găgăuze, toate prevederile sunt respectate şi cred că se fac nişte speculaţii în privinţa la aceasta. Am impresia că după evenimentele, ceea ce se face în Transnistria, poate se fac ţşi nişte presiuni asupra autorităţilor Autonomiei Găgăuze.”

Fostul deputat şi ambasador al Republicii Moldova în Turcia, Fiodor Angheli este de părere că o asemenea iniţiativă nu are sorţi de izbândă şi că mai degrabă, aceasta ar putea fi calificată drept o imitaţie de radicalizare:

„Problema trebuie să fie rezolvată aici, la Chişinău, ce înseamnă cinci mii de semnături, cine le-a colectat. Avem influenţe din exterior, şi la Comrat sunt nişte elemente mai radicale, care sunt influenţate din afară. Nu se întâmplă nimic. Apar nişte oameni care încep activităţi în politică şi trebuie să atragă atenţia.”

Legalitatea semnăturilor colectate de către cetăţenii din autonomia găgăuză ar putea fi pusă la îndoială, întrucât grupul de iniţiativă nu a respectat procedurile în vigoare. Pentru a fi late în serios, semnăturile ar fi trebuit să fie colectate de un grup de iniţiativă înregistrat la Comisia Electorală Centrală.
XS
SM
MD
LG