Linkuri accesibilitate

O inițiativă remarcabilă: Școala de vară pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi peste hotare


Viorica Olaru-Cemârtan: „aceşti copii suferă de o însingurare şi de nişte probleme care acumulate, duc la nişte efecte de multe ori tragice.”



În Republica Moldova este organizată prima școală de vară pentru copiii emigranților. Este destinată mediului rural, unde în 3 sate vecine a căror populație scade an de an scade - Horodiște, Tipova și Lalova - cresc copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate. Valentina Ursu a discutat cu Viorica Olaru Cemârtan, șefa proiectului Școala de Vară: Copiii migranţilor sînt copiii noştri.

Europa Liberă: De ce v-aţi gândit că ar fi bine să veniţi în sprijinul moral, psihologic al copiilor rămaşi fără mamă, fără tată, pentru că au mers în căutarea unei bucăţi de pâine peste hotare?

Viorica Olaru-Cemârtan: „Acum câteva luni, s-a născut această idee de a organiza o şcoală de vară pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi peste hotare. Ei rămân aici în grijilor bunicilor, mătuşilor, verişoarei sau surorii mai mari chiar. Deseori rămân chiar şi singuri, cu cea mai mare soră dintre copii sau cel mai mare frate. Este un paradox pentru că chiar şi în situaţiile în care părinţii trimit bani şi datorită acestor bani, familia, să zic, este la un nivel bunişor...”

Europa Liberă: ...duce un trai cât de cât decent...

Viorica Olaru-Cemârtan: „...sau chiar mai bun decât al altor consăteni, totuşi aceşti copii suferă de o însingurare şi de nişte probleme care, an de an, dacă se acumulează, duc la nişte efecte, de multe ori, chiar tragice. Îşi pun capăt zilelor sau fac alte acţiuni, la prima vedere, neînţelese.”

Europa Liberă: În mediul rural drama aceasta se face mai simţită?

Marie Moser, soția ambasadorului american la Chișinău

Marie Moser, soția ambasadorului american la Chișinău

Viorica Olaru-Cemârtan: „Da, desigur, pentru că în mediul rural, viaţa în comunitate este mult mai lentă. Dacă aici, în Chişinău, şi fluxul de informaţii, şi cercurile de întâlnire printre copii, adolescenţi, sunt cercuri comunitare, sunt diferite proiecte cu aspect social sau şcolile chiar se implică în alte acţiuni pentru socializare, pentru discuţii, o sumedenie de ONG-uri care abordează anumite probleme cu care se confruntă tinerii, atunci în mediul rural, adolescenţii, copiii sunt lăsaţi să crească de sine stătător. Şi provocările în ziua de azi sunt foarte mari. Deseori copiii nu sunt capabili să facă faţă acestor provocări şi sunt tentaţi să facă o alegere greşită, de multe ori, alegeri care nu mai pot fi corectate.”

Europa Liberă: Şi aceste greşeli le fac cu bună voie sau fără de voie, cu acceptul şi ajutorul părinţilor? Pentru că, din moment ce ei le trimit bani acasă, mai ales, ajungând la vârsta adolescenţei, mulţi din aceşti copii fără părinţi pot fi găsiţi în baruri, la discoteci, unii sunt tentaţi să încerce cânepa, marijuana.

Viorica Olaru-Cemârtan: „Da, de la alcool până la aceste substanţe foarte periculoase pentru organismul în creştere, pe lângă aceste pericole, mai sunt şi chestiile psihologice, atunci când nu i se explică unui copil particularităţile de dezvoltare a vârstei sale, specificul psihologic, cum gândeşte un băiat, cum gândeşte o fată, care este raportul între relaţiile băiat-băiat, fată-fată, fată-băiat. Deci copilul nu vede modelul de colaborare în familie mamă-tată, nu vede această comunicare între generaţii. Şi într-adevăr mai multe angoase şi mai multe frustrări duc la faptul că sufletul unui copil s-ar putea încetul cu încetul să se transforme într-un suflet de monstru. Poate e prea dur spus, dar dacă e să ne gândim: copii sunt forte curaţi şi, în principiu, ei ar trebui îndreptaţi spre ceva frumos şi bun, iar dacă nu există acest model, atunci pe curăţenia lor ar putea să se imprime nişte modele urâte, care sunt abordate foarte des în multe alte surse.”

Europa Liberă: Aţi fost în trei sate din raionul Rezina, aici şi aţi găsit aceşti copii, rămaşi fără mamă, fără tată, zeci de copii vor fi antrenaţi în această tabără.

Viorica Olaru-Cemârtan: „35 de copii implicaţi, din satul Horodişte, Lalova şi Ţipova. Sunt 3 sate din raionul Rezina, pe Nelea Lungu, 12 ani, unul din copiii lipsiți de părinți; trăiește împreună cu bunica ei la Roșcani

Nelea Lungu, 12 ani, unul din copiii lipsiți de părinți; trăiește împreună cu bunica ei la Roșcani

malul Nistrului. Aceşti copii, majoritatea din ei, au ambii părinţi plecaţi. Cineva se află în custodia bunicilor, cineva cu vecinii, cineva cu rudele mai îndepărtate.

Pe lângă aceşti copii, noi am vrea să adunăm la şcoala de vară, şi profesorii, care, în cele două şcoli, Lalova şi Horodişte, suplinesc şi rolul de psiholog, pentru că şcoala nu are 500 de copii şi, conform normelor, nu are dreptul să aibă psiholog. De aceea profesorilor le revine şi asumarea răspunderii ca şi psiholog.

În acelaşi timp, şi asistenţii sociali de la primăria Horodişte, şi de la primăria Lalova vor beneficia de aceste instruiri. Ieri a fost Ziua Mondială a Iei, a portului naţional, şi ei, aceşti copii, împreună cu profesorii, cu asistenţii sociali, au venit în Chişinău, la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, unul din partenerii proiectului, au participat la atelierele de broderie. Şi respectiv ieri s-a vorbit despre patrimoniul naţional, prin prisma a ceea ce s-a văzut la muzeu.

Astăzi grupul de copii este în defileul Horodişte-Ţipova şi la mănăstirea rupestră Ţipova, şi mănăstirea Ţipova le oferă Mînăstirea rupestră de la Țipova

Mînăstirea rupestră de la Țipova

prânzul. Deci mănăstirea Ţipova, în cazul dat, s-a arătat implicată în rezolvarea problemei din comunitate. Este foarte binevenit ca biserica şi mănăstirile să abordeze aceste efecte negative şi să aibă un impact pozitiv, şi chiar mult aşteptat asupra copiilor, să fie un for de a aduna şi de a cultiva chiar şi dragostea faţă de semeni, şi preceptele biblice de ce să nu le transmită copiilor în forma respectivă? Este un proiect pilot.”

Europa Liberă: Vă propuneţi să continuaţi?

Viorica Olaru-Cemârtan: „Aş vrea foarte mult, este o dorinţă mare de a mea şi a echipei care mă susţine, inclusiv a doamnei Marie Moser care este patroana acestui proiect.”

Europa Liberă: Soţia ambasadorului american.

Viorica Olaru-Cemârtan: „Da, şi preşedinta Clubului Internaţional al Femeilor din Moldova. Este o doamnă foarte activă în societatea civilă de la noi şi se implică în tot ce înseamnă abilitarea femeii, abilitarea copiilor, promovarea Membre ale Clubului Internațional al Femeilor la o întîlnire la reședința ambasadorului american de la Chișinău

Membre ale Clubului Internațional al Femeilor la o întîlnire la reședința ambasadorului american de la Chișinău

drepturilor, egalitatea de şanse şi antiviolenţă. Iar faţă de acest proiect dumneaei vine şi cu o experienţă din partea Statelor Unite, pentru că Statele Unite este una din cele mai de model ţări, în perspectiva aceasta faţă de copiii migranţilor.

Ei sunt o societate a migranţilor şi ei au foarte mare experienţă. Şi dumneaei a venit tocmai cu această valoare adăugată. Într-un fel, beneficiem de această informaţie în plus. Adică nu pornim chiar de la zero. Chiar dacă este un proiect pilot, sperăm să reuşim să-l facem atât de convingător pentru donatorii noştri actuali, ca să continuăm la anul şi în ceilalţi ani să-l multiplicăm şi să-l replicăm în mai multe localităţi rurale. Cu siguranţă, este nevoie.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG