Linkuri accesibilitate

Roman Chirca: „În contextul general de corupţie de la noi, existenţa unei bănci nominal aparţinând statului, nu este altceva decât deţinerea acesteia pe perioada mandatului de persoanele aflate la guvernare...”


Se caută soluții pentru Banca de Economii. Cele trei pe care le-au gasit deputatii nu sunt, se pare, nici singurele, nici cele mai bune pentru banca cu capital majoritar de stat si confruntata de la o vreme cu grave probleme financiare. Discutam despre trecutul, dar si viitorul bancii cu cele mai multe reprezentante, dar si cu cele mai multe credite neperformante acum, cu Roman Chirca, directorului Institutului Economiei de Piaţă.

Europa Liberă: Cum ar trebui să se raporteze muritorii de rând la aceste concluzii la care au ajuns deputaţii – ca la un raport care poate să spună adevărul, aşa cum este el, sau totuşi, ca la emanaţia factorului politic? Dar între politicieni, ştiţi cum e – pot să fie fel de fel de înţelegeri.

Roman Chirca: „Cred că raportul conţine o evaluare sterilă, echidistantă a anumitor fenomene petrecute la Banca de Economii, dar şi vine cu soluţii, în măsura în care au putut parlamentarii să identifice anumite soluţii. Se regăseşte şi soluţia cu naţionalizarea, a comuniştilor.

Din punctul meu de vedere, nici acest raport, nici acţiunile care urmează nu vor schimba cardinal lucrurile în jurul BEM, modul în care operează această bancă. Din păcate, această abordare pe care o are guvernarea la moment, este după principiul „too big to fail”, adică prea mare pentru a falimenta şi acest lucru se transformă într-un abuz, pentru că fiind, de fapt, în mâna birocraţilor, această bancă s-a adeverit că are cel mai mare nivel de credite neperformante, iar dacă chiar şi se asanează banca cu diferite injecţii – fie de bani publici, fie de bani privaţi, creează precedente că se poate trece peste astfel de situaţii, peste astfel de crize, peste astfel de daune, pentru că daunele sunt de proporţii foarte mari şi acest lucru ar putea să se repete.

Deci, oricare soluţie propusă nu este una care să rezolve fundamental modul în care interacţionează guvernul ca proprietar al acestor pachete de acţiuni şi sistemul bancar, per ansamblu.”

Europa Liberă: Revenim neapărat la soluţii, dar ziceaţi mai devreme despre abordarea aceasta „too big to fail” care credeţi că ar exista la autorităţi. Şi despre Titanic se credea aşa la momentul respectiv, nu-i aşa? Totuşi, din punctul Dumneavoastră de vedere, există vreo justificare credibilă pentru secretul dezbaterilor din Parlament legate de bancă?

Roman Chirca: „De fapt, nu este o mare plăcere pentru guvernanţi şi parlamentari să discute subiectul respectiv, este o temă incomodă, dar realităţile sunt de aşa natură, că banca nu va putea să-şi menţină nivelul de lichidităţi necesar pentru operare şi acest lucru îi face pe politicieni să întreprindă anumite acţiuni, pe alocuri să mimeze anumite acţiuni sau să pună în discuţie, că cel puţin am încercat să asanăm situaţia de la Banca de Economii; dar, iarăşi, nimeni nu are chef să vină cu soluţii imediate, cu toate că ele ar exista şi chiar există, din punctul meu de vedere o posibilitate de a transforma dezavantajul Băncii de Economii în avantaj pentru întreg sistemul bancar al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Foarte bine că am ajuns aici – chiar n-am vrea să inducem panică inutilă cu acest interviu. Domnule Chirca, părerile politicienilor referitoare la cum să scoată banca din probleme se împart, se pare că, tot în funcţie de culoarea politică. Chiar v-aş propune să-i ascultăm pe câţiva: George Mocanu, liberal-democratul care a făcut parte din comisie, comunistul Vladimir Voronin şi socialistul Igor Dodon, ex-ministru al economiei, care a gestionat o perioadă situaţia de la bancă.

George Mocanu: „Nu a fost obiectivul Comisiei de anchetă să găsească soluții pentru Banca de Economii. Formula finală s-a lăsat în sarcina guvernului.

- Şi acum guvernul are de ales din trei soluţii...

- Nu, guvernul nu are de ales din astea trei soluţii, acolo sunt trei soluţii teoretice posibile, cu care, mă rog, a venit comisia, dar sunt multe alte soluţii şi guvernul poate alege o altă soluţie complet diferită. Soluţia care a fost în primul trimestru, a fost una reuşită pentru moment – o parte din creditele neperformante fiind preluate de către un jucător financiar mare. Dacă el reuşeşte să recupereze creditele neperformante, să valorifice gajul, pentru că gajul este destul de mare, atunci s-ar putea să fie o soluţie şi pentru partea a doua.”

Vladimir Voronin: „În situaţia aceasta, când atâţia raideri, atâţia bandiţi, atâtea persoane foarte cointeresate şi cu caracter de a criminaliza şi această bancă, unica soluţie este naţionalizarea Băncii de Economii. Statul să facă acest lucru urgent. Trebuie de naţionalizat şi de pus capăt acestor încercări.

- Şi ce-ar da asta? Obţinem o bancă proastă, cu o situaţie proastă cu preşul unor noi cheltuieli?

- Nu. Ţările toate care, ai noştri aşa-numiţii democraţi se orientează la Occident, aceeaşi Germanie, au bancă de stat. Şi alte state din Europa au bănci naţionale. Care-i problema? Pentru a asigura tuturor categoriilor de cetăţeni că depunerile lor o să fie păstrate. Eu regret şi astăzi că noi, cât am fost la guvernare, nu am pus întrebarea categoric despre naţionalizarea acestei bănci. Ca să punem punct la toate încercările, din toate părţile, cu cine şi cu ce interese se învârtesc astăzi în jurul acestei bănci ca să pună mâna pe pachetul de control prin diferite variante.”

Igor Dodon: „În ceea ce ţine de naţionalizare – personal consider că este o filieră greşită, care este convenabilă acţionarilor privaţi, care au cumpărat pachetele de acţiuni pe parcursul ultimele luni, banca este într-o situaţie dificilă şi ea ar dori să scape de aceste pachete de acţiuni. Şi dacă va fi naţionalizată, atunci statul trebuie să plătească din buget sume enorme. Da, pentru cei privaţi, ar fi convenabil. Pentru stat, însă, absolut nimic. Statul şi aşa are controlul – nu au putut face nimic cu aceste 54%, unde este garanţia că cu 100% va face ceva? A doua soluţie pe care o propune comisia este privatizarea băncii cu păstrarea pachetului de blocaj. Nu sunt de acord cu această abordare, consider că statul trebuie să aibă un instrument, trebuie să aibă o bancă unde deţine controlul, pentru promovarea politicilor sociale.

Nu orice bancă va merge într-un raion ca Basarabeasca, de exemplu, unde sunt puţini clienţi, însă unde este necesar de a plăti pensii. Doar o bancă de stat poate promova politici sociale în interesul statului şi nu doar în interesul afacerii. Şi este doar a treia soluţie, care prevede majorarea capitalului social. Cred că este unica soluţie viabilă la această etapă pentru a salva banca. Asta înseamnă depistarea surselor bugetare de 300-400 milioane lei, investitorii privaţi, la rândul lor, 100-150 milioane lei şi majorarea capitalului prin majorarea capitalului social. Eu cred că la această soluţie încă ne vom mai întoarce în plenul parlamentului pentru că sarcina tuturor este să salvăm banca.”

Europa Liberă: Acestea au fost părerile unor politicieni. Dumneavoastră ziceaţi că ar exista şi alte soluţii prin care dezavantajul Băncii de Economii ar putea fi transformat într-un avantaj pentru întreg sistemul bancar al Republicii Moldova. Despre ce vorbeaţi de fapt?

Roman Chirca: „În primul rând, mă refer la faptul că una dintre problemele majore cu care se confruntă investitorii străini din Republica Moldova este lipsa unei infrastructuri financiar-bancare credibile. Acest lucru deranjează mult şi împiedică venirea cestor investitori. În cazul în care acest pachet majoritar de 56% ar fi oferit unei bănci din rating-ul mondial al băncilor – fie o bancă olandeză, fie o bancă japoneză, o bancă americană, ar impulsiona cu mult sectorul bancar, ar aduce în sfârşit această piaţă în albia concurenţei, pentru că ceea ce se întâmplă la moment este absolut ineficient.

Băncile, sistemul bancar per ansamblu, dintr-o sursă suplimentară de creştere a economiei s-a transformat într-un obstacol şi într-un impediment. Nu se realizează acea finanţare a economiei în măsura în care avem nevoie şi această plonjare în zona creditelor de consum distorsionează şi sosirea unei bănci olandeze, japoneze, cum spuneam, credibile, ar da credibilitate şi sistemului bancar şi economiei per ansamblu. Pentru că, de fapt, ceea ce se discută acum este „ce facem mai departe?”.

Rămâne această bancă în mâna statului, de fapt, în mâna unor funcţionari foarte concreţi, care vin pe un termen şi pe un mandat la guvernare, sau soluţionăm problema în aşa fel, încât să nu mai apară aceste credite neperformante, aceste dificultăţi în gestiune. Dacă urmărim capitalizarea Băncii de Economii pe întreg parcursul său de activitate, observăm că este un declin permanent, cu excepţia anului 2012, când declinul a fost încă mai abrupt. Ceea ce demonstrează că în mâinile statului, s-a făcut referinţă că şi în Germania ar exista bănci de stat, păi, în Germania există şi persoane şi birocraţi care gestionează respectiv banca în felul acesta.

Nu există niciun argument de ce ar trebui statul să deţină o bancă, de ce ar trebui să dea aceste avantaje nejustificate unei bănci, pentru că orice politică socială sau servicii sociale prestate de bancă pot fi oferite în baza unui concurs public şi atunci chiar va fi o competiţie între bănci pentru a oferi astfel de servicii mai calitative.”

Europa Liberă: Un motiv era că nu orice bancă s-ar duce cu reprezentanţă în satul cutărescu să dea pensii oamenilor în etate…

Roman Chirca: „Credeţi-mă, dacă se anunţă un concurs public în care banca ar primi anumite avantaje sau stimulente suplimentare, se vor găsi suficiente bănci din 16 pe care le avem în Republica Moldova care să-şi deschidă filiale în acel raion. În contextul general de corupţie de la noi, în modul în care statul este privatizat în mare parte, gestionarea, sau existenţa unei bănci nominal aparţinând statului, de fapt, nu este altceva decât deţinerea acestei bănci pe perioada mandatului de persoanele aflate la guvernare şi nu are nimic comun cu expresia unei politici a statului în sistemul bancar.

Există Banca Naţională care reglementează piaţa financiar-bancară a Republicii Moldova şi este suficient pentru a îndeplini aceste funcţii. Naţionalizarea propusă, de fapt, nic nu este naţionalizare, dar practic răscumpărare a unui pachet de acţiuni de la cineva. Naţionalizarea ar însemna altceva – preluarea necondiţionată a anumitei părţi de acţiuni.

Nu rezolvă, nu aduce lichidităţi suplimentare în bancă pentru că trebuie să plăteşti de două ori – prima dată acţionarilor care deţin pachetul minoritar şi, doi, să faci emisii suplimentare de acţiuni. Se vehicula cifra de 800 milioane de lei, este o sumă uriaşă pentru bugetul naţional, este comparabil cu fondul rutier pe care îl avem noi anual şi nu cred că nici comuniştii, dacă ar fi al guvernare ar merge la un astfel de pas.”

Europa Liberă: Deci, din punctul dumneavoastră de vedere, privatizarea ar fi soluţia.

Roman Chirca: „Există privatizare şi există privatizare autohtonă. Noi şi aşa sistemul bancar îl avem deţinut în proporţie de 70% de către cetăţeni străini şi firme străine, de fapt, fiind conaţionali de-ai noştri ascunşi sub paravanul unor firme off-shore şi eu sunt contra unei astfel de privatizări, când netransparent, pachetul va trece în zona posesorilor anonimi. Mai degrabă o privatizare publică. Ar fi şi un gest de încurajare şi de stimulare a sistemului bancar în contextul atragerii investitorilor străini, pentru că s-ar pune un caiet de sarcini de experienţă, de notorietate pe piaţa bancară internaţională care ar elimina bănci de mâna a doua şi am avea pentru prima dată o bancă importantă în Republica Moldova – fapt care nu s-a întâmplat niciodată.”

Europa Liberă: Dar de ce ar veni o bancă importantă de undeva aici?

Roman Chirca: „Toată chestiunea rezidă în preţ şi avantajele oferite. Cred că beneficiile care s-ar obţine pentru ţară, economie per ansamblu la oferirea acestui pachet unei bănci notorii, ar fi mult mai mari decât acele încasări de la vânzarea pachetului de acţiuni. Banca ar veni pentru că este o piaţă relativ mică, dar dinamică şi anumite volume şi anumite standarde de activitate bancară străine aplicate aici ar da un profit pentru această bancă şi este o activitate profitabilă.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG