Linkuri accesibilitate

Valentina Ursu în dialog cu Ion Ciontoloi, Anatolie Rusu, Andrei Ivanţoc și Victor Catan.



Deputaţii au dezbătut două zile cu uşile închise ultimele evoluţii în relaţia dintre Chişinău şi Tiraspol. Discuţiile au fost provocate de recenta promulgare de către Evgheni Șevciuk a unei aşa-numite „legi a frontierei de stat”, după ce demnitarii tarii au anunţat că vor fi instalate noi puncte de control la linia de demarcaţie, pentru a răspunde cerinţelor Uniunii Europene. Iar coordonatoarea politicii externe şi de securitate a Uniunii Europene, Catherine Ashton, a cerut Moldovei şi regiunii separatiste transnistrene să „lucreze în spirit constructiv”, pentru a-şi soluţiona paşnic disputa.

De ce se clădeşte atât de greu încrederea între cele doua maluri ale Nistrului? Aşadar, deputaţii de la Chişinău fac un apel către partenerii internaţionali, ca aceştia să depună eforturi pentru normalizarea situaţiei din regiunea transnistreană. De asemenea, ei au făcut apel la calm şi au cerut populaţiei să nu răspundă provocărilor.

Ion Ciontoloi este preşedinte al raionului Căuşeni în a cărui subordonare intră mai multe localităţi din Zona de Securitate. Mai întâi, l-am întrebat ce lungime de hotar geografic ar exista între raion şi Transnistria.

Ion Ciontoloi: „Dacă să vorbim de lungimea geografică, sunt 25 de kilometri, dar după evenimentele din 1992, cu părere de rău, distanţa se măreşte pe an ce trece. Deja s-a mărit, mi se pare, de 3, 4, 5 sau chiar şi mai multe ori.”

Europa Liberă: Deci ar fi 100 de kilometri?

Ion Ciontoloi:
„Cu mult mai mult.”

Europa Liberă: Dar această intenţie a liderului de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, de a marca aşa-zisa frontieră, ce scop ar urmări?

Ion Ciontoloi: „Încurajarea lui Şevciuk este datorită faptului că la Chişinău este criză politică, politicienii noştri, în care au avut mari speranţe alegătorii, i-au dezamăgit, veşnicele învinuiri ale liderilor Alianţei îi încurajează pe separatişti. Totodată, eu socot că este impus de ruşi pentru a discredita, compromite summit-ul către care noi avem mari speranţe.”

Europa Liberă: Deci summit-ul de la Vilnius, unde Republica Moldova ar putea parafa Acordul de Asociere?

Ion Ciontoloi:
„Da, summit-ul de la Vilnius unde Republica Moldova are o şansă de a parafa Acordul de asociere. Evident că Rusia vrea să-şi menţină influenţa şi prin diferite metode îşi arată colţii, dar, totodată, face tot posibilul ca intenţiile Moldovei să eşueze. Cu părere de rău, multe lucruri ale lor se realizează.”

Europa Liberă: Şi atunci mai putem vorbi despre creşterea gradului de încredere între cele două maluri ale Nistrului, din moment ce şi aceste provocări, iată aici, la Varniţa, nu departe de dumneavoastră, acum cu aşa-zisa frontieră...

Ion Ciontoloi:
„Raionul Căuşeni este în nemărginită apropiere de Bender, de Transnistria. Şi în 1992 a avut mai mult de suferit, şi de la 1992 încoace toate provocările cu Varniţa, cu instalarea posturilor adăugătoare la Copanca, la Hagimus, Fârlădeni. Avem foarte mult de suferit. Cel puţin, temporar le reuşeşte,
Cetăţenii din partea dreaptă a Nistrului sunt mai nedreptăţiţi, chiar de către guvernul nostru.
dar sunt încrezut că alte metode decât dialogul nu pot fi. În orice caz, poziţia Republicii Moldova ar trebui să fie mai promptă, mai fermă. Poate, chiar dacă nu ar fi mulţi de acord cu mine, dar prea multe facilităţi li se acordă. M-aş referi şi la aceleaşi importuri, exporturi, pe teritoriul Republicii Moldova numere transnistrene şi multe altele. Aş avea mult de vorbit la tema aceasta, căci cetăţenii din partea dreaptă a Nistrului sunt mai nedreptăţiţi, chiar de către guvernul nostru.”

Europa Liberă: Între reprezentanţii administraţiilor publice locale de pe un mal şi de pe altul poate exista o conlucrare, o colaborare?

Ion Ciontoloi:
„Practic este imposibil, deoarece eu am avut încercări de a conlucra. Este Nistrul şi ar inunda şi satele care sunt sub jurisdicţia Transnistriei, şi în jurisdicţia Căuşeniului, Republicii Moldova. Dar, pur şi simplu, lor li se interzice să discute cu autorităţile publice locale din partea dreaptă a Nistrului. Eu am încercat să trec cu maşina de serviciu, deoarece era pericol de inundaţie şi nu mi-au permis...”

Europa Liberă: În calitate de preşedinte al raionului Căuşeni?..

Ion Ciontoloi:
„Da.”

Europa Liberă: Vă interzic?

Ion Ciontoloi:
„Trebuia să trec cu maşina de serviciu din Hagimus în Copanca, dar calea mai aproape este prin Bender. Şi mi s-a interzis până nu va fi coordonat cu MGB-ul lor.”

Europa Liberă: Şi există totuşi diferenţe? Cei de acolo vor spre est, aceştia de aici vor spre vest?

Ion Ciontoloi: „Dacă e să vorbim despre Transnistria, ei se deservesc aici la noi la vamă. Mă refer la agenţii economici. Ei demult exportă/importă din Uniunea Europeană şi oamenii care au business doresc relaţii şi cu Uniunea Europeană, dar evident că şi Rusia este o piaţă de desfacere, dar omul de rând din Transnistria îşi doreşte, cu fraţii de pe partea dreaptă a Nistrului, o convieţuire, aşa cum a fost până în 1992. Eu personal am rude în Bender. Noi nu putem avea interese diferite.”

Europa Liberă: Dar e o ofensă acest cuvânt, „separatist”?

Ion Ciontoloi:
„Este o realitate, dar, probabil, pentru unele persoane, când le spui „separatist” este ofensator pentru dânşii.”

Europa Liberă: Credeţi în reunificarea Moldovei? Şanse există ca Moldova să fie reîntregită?

Ion Ciontoloi:
„Cred. Evenimentele de ultimă oră, clar că puţin curaj ne dau pentru a fi optimişti, dar o eventuală reunire este posibilă şi necesară.”

Europa Liberă: Ce le răspundeţi celor care mai zic că Moldova mai bine ar renunţa la Transnistria?

Ion Ciontoloi:
„Este o temă destul de dificilă. Dar ce facem cu rudele, cu cetăţenii Republicii Moldova, cei care sunt moldoveni, români pe partea stângă a Nistrului? Renunţăm la dânşii?”

Europa Liberă: Administraţia de la Tiraspol are în vizor careva localităţi din jurisdicţia Republicii Moldova care sunt pe teritoriul raionului Căuşeni? Le ademenesc?

Ion Ciontoloi: „Să zice, ca exemplu, satul Copanca era în raionul Slobozia, care este sub jurisdicţia Transnistriei, dar este unica localitate din raionul Slobozia care a trecut sub jurisdicţia Moldovei. Evident că le promit, le acordă facilităţi, ceea ce ţine de preţul la gaze, lumină electrică, vârsta de pensionare, mărimea pensiei. Şi o bună parte, cu părere de rău, a cetăţenilor din satul Copanca se duc şi acceptă să primească şi pensia din partea transnistreană. Mă rog...”

Europa Liberă: Cu excepţia localităţii Copanca, ar mai fi şi alte sate?

Ion Ciontoloi:
„Au mai fost provocări şi în Hagimus, în Fârlădeni. Sunt diferite metode: piaţa de desfacere. Este o momeală, cu toate că n-aş zice că şi autorităţile Republicii Moldova nu fac paşi pentru a echilibra aceste lucruri. Unele sate din raionul Căuşeni, iarăşi mă refer la cele care se mărginesc cu Transnistria, au compensaţii la tarifele la gaze, lumină electrică, funcţionarii publici, profesorii, medicii au un adaos la salariu de 30 la sută, cu toate că este o povară pentru bugetul republicii, dar, ani la rând, se acordă sume destul de mari pentru aceste facilităţi.”

***

Combatantul Anatolie Rusu, până la izbucnirea conflictului armat de la Nistru, activa în cadrul Comisariatului de Poliţie Grigoriopol. L-am întrebat ce crede el despre şansa reconcilierii.

Anatolie Rusu: „Ca fost colaborator al Comisariatului de Poliţie din Grigoriopol, în anul 1992, eu vreau să vă spun că sunt şanse, dacă va sta la o masă rotundă conducerea de vârf a republicii şi să se adreseze la toate ţările europene...”

Europa Liberă: Dar s-a internaţionalizat acest conflict.

Anatolie Rusu: „Se poate impune Rusia să retragă armata a 14-, să îndeplinească ce s-a iscălit la Istanbul, între Elţin şi Snegur. Eu vreau să vă spun că sunt forţe cointeresate şi în Moldova ca să fie republica cea nistreană separată, să fie, pentru că sunt unii care fac business. Eu, ca fost colaborator de poliţie, am informaţii că persoane atât din partea stângă, cât şi din partea dreaptă au un business comun şi fac bani. Eu am informaţii despre uzina metalurgică de la Râbniţa. Metalul se exportă peste hotare, banii nu vin în Transnistria şi nu vin în Republica Moldova, dar se duc pe nişte conturi speciale care aparţin cuiva. Este informaţie, dar nu se întreprinde nimic, cu părere de rău.”

Europa Liberă: Şevciuk vrea acum hotar. Ce scop urmăreşte?

Anatolie Rusu:
„Şevciuk are un scop, ca în zona de securitate să fie situaţia tensionată, ca să fie atrasă şi Uniunea Europeană şi se ştie că summit-ul de la Vilnius va avea loc în toamnă şi să nu fie iscălite acordurile. De ce taman la 2 martie s-a început războiul de pe Nistru?”

Europa Liberă: Când Moldova a aderat la Organizaţia Naţiunilor Unite.

Anatolie Rusu:
„Da. Mircea Snegur...”

Europa Liberă: ... era la New York.

Anatolie Rusu:
„Da, era la New York. Mircea Snegur nu era în ţară, era la New York, când ţara Republica Moldova adera şi atunci s-a făcut aceasta ca să nu fie primită în ONU.”

Europa Liberă: Şi acum se face ca Moldova să nu meargă spre UE?

Anatolie Rusu:
„E clar lucru, că să nu fie un stat european...”

Europa Liberă: Păi şi atunci, cum se reunifică Republica Moldova, dacă Chişinăul, autorităţile vor spre Uniunea Europeană, iar administraţia de la Tiraspol – către Uniunea Euroasiatică?

Anatolie Rusu: „Eu nu zic să cedăm, dar trebuie să găsim nişte momente ca să ne reunificăm. Eu am activat în regiunea transnistreană timp de 15 ani, soţia mi-e din Transnistria, copilul mi-e născut în Transnistria, am rude, cumetri, am cunoscuţi. Toţi cetăţenii vor să fie Moldova unică şi integră, şi independentă. Le zic: „Ce nu mai veniţi pe la Chişinău mai des?” Spun: „Cum să trecem? La Doroţcaia e vamă, la Pârâta e vamă, la pod la Nistru e vamă. Eşti oprit de 4-5 ori şi pierzi practic o oră.” Iată ce e.”

Europa Liberă: A renunţa la Transnistria ar fi o variantă?

Anatolie Rusu:
„Nu putem. Cum ne-a spus Ştefan cel Mare: „Pământul este al strămoşilor, strămoşilor noştri.” Toate războaiele s-au început de la pământ. De aceea noi trebuie să ne unim, să trăim într-un stat integru şi independent. Buneii, străbuneii noştri au fost toţi primitori. Toţi puneau masa, făceau plăcinte, găluşte şi nu se mai deosebea că eşti rus, moldovean. Se făceau cumetrii împreună. Toţi noi trebuie să trăim în prietenie şi omenie.”

***

Andrei Ivanţoc este unul din cei cinci membri ai „grupului Ilaşcu”, eliberat, după exact 15 ani de detenţie ilegală, la care a fost supus de regimul separatist de la Tiraspol.

Europa Liberă: V-am regăsit aici, la Căuşeni, unde, după 21 de ani de la declanşarea acelui conflict armat de la Nistru, aţi venit să fiţi alături de cei care, cu arma în mână, şi-au pus viaţa pe altarul independenţei Republicii Moldova. Are şanse Moldova să fie reunificată? Cele două maluri ale Nistrului mai pot fi împreună?

Andrei Ivanţoc: „Da. Numai de ar fi mai multă voinţă şi dorinţă din partea conducerii, pentru că oamenii de rând sunt totdeauna cu inima, cu durerea, cu gândul la războiul de pe Nistru. Eu, încă o dată, repet că da, se poate, numai de ar fi dorinţă şi voinţă.”

Europa Liberă: Aţi stat în temniţele din Tiraspol...

Andrei Ivanţoc:
„Am fost ostatici ai separatiştilor, ai regimului din Tiraspol, adică ostatici am fost ai ruşilor. S-a confirmat că Rusia a participat în războiul de pe Nistru.”

Europa Liberă: Şi credeţi că armata rusă are şanse să plece de aici? Moscova, autorităţile de la Kremlin şi-au asumat şi angajamente în cadrul summit-ului OSCE de la Istanbul. Iată că se scurge timpul, iar armata rusă mai staţionează.

Andrei Ivanţoc:
„Este, da, armata este aicea. Ruşii niciodată nu s-au ţinut de cuvânt, au spus una şi fac alta. Şi numai la insistenţa noastră, cu susţinerea europenilor, cu susţinerea americanilor, noi putem să impunem Rusia, nu să o rugăm, dar să o impunem să îşi ia armata de pe teritoriul Moldovei şi să plece la ei în Rusia.”

Europa Liberă: De ce nu vor să plece?

Andrei Ivanţoc:
„Pentru că sunt interese geopolitice. Aicea acesta este un cap de pod bun pentru Rusia ca să ţină sub control Europa. Dar să spunem că mai are chiar şi un interes economic.”

Europa Liberă: Credeţi că Moldova, malul stâng şi malul drept, au viitor împreună?

Andrei Ivanţoc:
„Cred în aceasta. Nu avem dreptul să nu credem, pentru că bravii băieţi pe care am venit să-i pomenim şi-au dat viaţa numai pentru binele ţării, pentru viitorul copiilor.”

Europa Liberă: Ce părere aveţi despre intenţia lui Evgheni Şevciuk de a pune hotar în zona de securitate, aici?

Andrei Ivanţoc:
„Vreau să vă spun că Şevciuk e o marionetă, e o peşcă, cum se spune, în mâinile ruşilor. Şi el face ce îi ordonează Moscova, nu face el din capul lui. Cum a fost şi în ’92, spuneau, strigau în gura mare că cetăţenii moldoveni, fraţii se luptă între ei. Nu a fost aşa ceva. A fost securitatea rusă, armata a 14-a şi, din prima zi, au pornit războiul împotriva naţiunii acestea. Este arhivă şi este filmat cum tancurile armatei a 14-a ardeau pe podul de pe Nistru.”

Europa Liberă: Unde au greşit şi cu ce mai greşesc autorităţile de la Chişinău?

Andrei Ivanţoc:
„Oi, fraţilor, războiul de pe Nistru putea să nu aibă loc, separatiştii puteau fi, într-o singură zi, strânşi toţi şi dacă nu vor să trăiască în Moldova, nu vor să se supună legilor Moldovei, poftim, sunt liberi să se ducă în acea ţară unde doresc ei, ca să fie liberi. Şi, din start, a fost gândit aşa ca războiul de pe Nistru să fie pierdut. Altfel nu s-a dorit nici atunci, nici acuma.”

Europa Liberă: Faptul că părerile sunt împărţite, cum judecaţi dumneavoastră şi cum judecă cei din Tiraspol mai oferă şanse pentru această reunificare a Moldovei? Totuşi dezbinarea e mare. Secesionismul a devenit unul pronunţat.

Andrei Ivanţoc: „Clar că aceasta este, dar nu uitaţi că la dânşii toată informaţia se dă într-un mod care le e convenabil lor. Pur şi simplu, dacă ar fi oamenii acolo mai liberi, presa ar fi liberă, eu mă gândesc că şi oamenii şi-ar schimba părerea. Dar aşa ei sunt zombaţi, de la mic la mare sunt zombaţ. Sunt mulţi care înţeleg, dar se tem să îşi spună cuvântul. Noi chiar şi în anii în care am stat în puşcărie, vedeam, întâlneam ruşi care dădeau din cap şi spuneau: „Ştim, înţelegem, dar nu putem să facem nimic”. Arătau totdeauna sus.”

Europa Liberă: Dar v-aţi răspuns la întrebarea de ce aţi stat în temniţele de la Tiraspol? De ce trebuia să staţi în puşcăria de la Tiraspol?

Andrei Ivanţoc:
„Pentru că nu am dorit să mă supun regimului şi n-am fost de acord cu politica ruşilor. Că noi suntem un popor, o naţiune care avem dreptul să ne vorbim limba, să gândim ce dorim şi cum dorim, să muncim unde dorim şi să avem liberă circulaţie, să ne ducem unde vrem, în Europa unde dorim. Aceasta e.”

***

Precizam că în Parlament a fost votată Declaraţia privind situaţia din regiunea transnistreană. Documentul a fost sprijinit atât de deputaţii Coaliţiei de Guvernare Pro-Europeană, cât şi de comunişti, aflaţi în opoziţie. Dar liberalii lui Mihai Ghimpu s-au abţinut, afirmând că declaraţia ar fi „apă de ploaie”, şi că ar fi nevoie de un limbaj mai categoric. Documentul nu a fost votat nici de câţiva deputaţi neafiliaţi, între care şi socialistul Igor Dodon, care insistă pe ideea federalizării Republicii Moldova. Despre importanţa acestei declaraţii am discutat cu fostul ministru al Afacerilor Interne, general-maiorul de poliţie Victor Catan, fost co-preşedinte în Comisia Unificată de Control.

Victor Catan: Cu declaraţii conflictele nu se rezolvă, se rezolvă prin paşi concreţi.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră salutaţi ceea ce s-a adoptat de către deputaţii din Parlament?

Victor Catan:
„Păi, aceasta este o slăbiciune totală a puterii din Republica Moldova, care nu se poate pronunţa foarte strict, anume: retragerea armatei a 14-a, asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale în stânga Nistrului, asigurarea respectării Convenţiei moldo-ruse privind condiţiile de activitate în Zona de Securitate. Zona de Securitate era propusă şi e scris în Convenţia moldo-rusă să fie demilitarizată. Noi acum avem grăniceri...”

Europa Liberă: Dar cum a apărut Zona de Securitate?

Victor Catan:
„Este prevăzută în Convenţia moldo-rusă din 21 iulie 1992.”

Europa Liberă: Şi ce perimetru ar include ea?

Victor Catan: „Când am elaborat această geografie a Zonei de Securitate, am pus tot perimetrul, începând cu Camenca şi terminând cu Slobozia. Pe o parte şi pe alta, la 10-15 km era Zona de Securitate.”

Europa Liberă: Ştiţi ce am aflat eu de la domnul Ciontoloi, preşedintele raionului Căuşeni, zilele acestea? Că dacă iniţial aşa-zisa frontieră geografică dintre Căuşeni şi regiunea transnistreană era pe perimetrul a 25 de kilometri, acum Tiraspolul şi-ar fi însuşit peste 100 de kilometri.

Victor Catan:
„Zona de Securitate este pentru asigurarea liberei circulaţii a cetăţenilor. M-aţi întrebat de Parlament. Trebuia să spună: Convenţia moldo-rusă privind reglementarea paşnică a conflictului armat din raioanele de est ale Republicii Moldova s-a transformat într-un scut de susţinere a regimului separatist, susţinere politică, militară, economică, socială din partea Rusiei a unui regim care nu poate face nimic pentru populaţie şi cerere de la organismele
Pe parcursul timpului, prin cedările fostei conduceri comuniste ş.a.m.d. s-a întâmplat că noi astăzi avem un hotar şi la Varniţa.
internaţionale să se implice, pentru, în primul rând, a obliga Federaţia Rusă ca în Zona de Securitate să nu fie niciun militar nu de susţinător a regimului separatist, nu de a crea un regim care încalcă flagrant drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Cât am fost co-preşedinte al Comisiei Unificate de Control, nu am cedat ca să fie măcar instalate posturi vamale. Pe parcursul timpului, prin cedările fostei conduceri comuniste ş.a.m.d. s-a întâmplat că noi astăzi avem un hotar şi la Varniţa.”

Europa Liberă: Prin această decizie a administraţiei de la Tiraspol de delimitare a unor frontiere ale enclavei separatiste, în raport cu întreg teritoriul Republicii Moldova, din care ar face parte şi Varniţa, şi alte localităţi, Copanca, multe alte teritorii, ce trebuie să înţeleagă opinia publică?

Victor Catan:
„Acesta de acuma e al doilea „decret”. Primul „decret” a fost emis de către Smirnov şi acolo era şi satul Fârlădeni inclus în perimetrul hotarelor transnistrene, pe Nistru, până la Bender şi de la Bender de acum satul Varniţa, până la Căuşeni, sub Căuşeni. Şi, eu am spus, a rămas numai sub Chişinău, aici mai bine, lângă Sângera, să avem hotar şi atunci poate s-ar trezi demnitarii noştri, să înţeleagă că aceasta este o intenţie de a ne provoca într-un conflict armat şi a repeta scenariul din Gruzia.”

Europa Liberă: Şi de ce aceste asemănări cu scenariul georgian?

Victor Catan: „Pentru a ne implica într-un conflict care provoacă vărsări de sânge, care să dea posibilitate formaţiunilor militare bine pregătite din Transnistria să ia tot teritoriul, cât le-ar trebui lor ca să ia. Şi guvernanţii noştri ar trebui să ştie că, în partea Cocierilor, Dubăsarilor, Coşniţei, în partea aceasta, noi avem doar pământurile noastre până la hotar cu Ucraina. Şi ce se face? Cetăţenii noştri, agricultorii care au primit în proprietate...”

Europa Liberă: ... nu pot merge să-şi prelucreze terenurile, să-şi aducă roada...

Victor Catan:
„Şi aşa până acum nu e rezolvată întrebarea. Şi încearcă oamenii să o facă. Doar aţi văzut, la Varniţa s-au ridicat oamenii care nu vreau să trăiască sub un regim separatist. Ei au luptat pentru independenţa şi integritatea Republicii Moldova. Aţi văzut că era deja aţâţat focul şi mai trebuia nu ştiu ce ca să fie vărsări de sânge. Au venit bandiţii din partea cealaltă, înarmaţi, că doar erau din spate şi alţii erau gata să tragă.”

Europa Liberă: Dar alt cuvânt decât „bandiţi”?

Victor Catan:
„Sunt bandiţi, pentru că ei prin acte de teroare, prin violenţă încearcă de a acapara şi mai mult teritoriu din partea integră a Republicii Moldova. Cum poţi să-i numeşti pe oamenii aceştia? Pământul aparţine poporului Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Câtă dreptate le daţi celor care spun că Moscova, prin Tiraspol, ar încerca să zădărnicească apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană şi, cu text deschis, se zice că Moscovei nu i-ar fi convenabil ca la summit-ul de la Vilnius Moldova să parafeze Acordul de Asociere, ca ulterior şi să fie semnat?

Victor Catan:
„Situaţia e asemănătoare cu cea din 1 martie, când s-a înscenat un atac armat asupra Comisariatului de Poliţie din...”

Europa Liberă: Atunci Moldova adera la Organizaţia Naţiunilor Unite...

Victor Catan: „Pe 2 martie, Mircea Snegur, de la tribuna Organizaţiei Naţiunilor Unite, s-a pronunţat pentru aderarea la Organizaţia Naţiunilor Unite. Şi acum, când noi dorim să ne asociem cu Uniunea Europeană, să fim în Comunitatea Europeană... Aceleaşi scopuri avea statul nostru pentru a ieşi de sub ocupaţia rusă şi a propăşi pe calea independenţei, suveranităţii.”

Europa Liberă: Să admitem că aţi sta la discuţie, la o masă de negocieri cu Evgheni Şevciuk. Ce subiecte aţi discuta?

Victor Catan:
„Şevciuk este păpuşa manevrată de Moscova. El este un instrument în mâinile forţelor proimperiale ruseşti, care de sine stătător nu soluţionează nimic.”

Europa Liberă: Ce aţi discuta cu el? Eventual, dacă aţi avea o întâlnire?

Victor Catan:
„Vasăzică, în primul rând, eu aş discuta despre realizarea Convenţiei moldo-ruse privind reglementarea paşnică a conflictului armat. Noi, dacă mergem pe calea concilierii de mai departe, înseamnă că trebuie să ne onorăm obligaţiunile asumate, prin Acordul moldo-rus din 21 iulie 1992. De ce nu asigurăm
Am ajutat şi ajutăm şi acum ca transnistrenii să poată exporta produse.
ca dezvoltarea economică a Transnistriei să fie prin prisma legislaţiei Republicii Moldova, care este parte la mai multe tratate economice? Am ajutat şi ajutăm şi acum ca transnistrenii să poată exporta produse ş.a.m.d. Dar în cazul când ei nu respectă elementar drepturile şi libertăţile omului, când ei nu-şi onorează obligaţiunile asumate în convenţiile internaţionale, inclusiv prin Convenţia moldo-rusă, înseamnă că ei trebuie să fie sancţionaţi.”

Europa Liberă: Aţi auzit vocile localnicilor din zona de securitate, care spuneau că, prin Transnistria, spală bani atât reprezentanţi ai autorităţilor de la Chişinău, Tiraspol, Kiev, Moscova. Le daţi dreptate acestor oameni?

Victor Catan:
„Bineînţeles. Le dau dreptate. Privatizarea în Transnistria cum s-a făcut? Şi cine sunt proprietarii uzinelor, proprietarii Hidrocentralei?”

Europa Liberă: Cine sunt?

Victor Catan:
„Ruşii, companii din Rusia. Nu ştim prin ce metode, cum ei au acaparat aceste bunuri naţionale, care aparţin nu numai Transnistriei, dar întregului popor al Republicii Moldova. Aşa că oamenii văd bine. Şi unele formaţiuni politice deschis susţin regimul separatist.”

Europa Liberă: Care sunt aceste formaţiuni?

Victor Catan:
„Şi Partidul Socialiştilor, şi Partidul Comuniştilor deschis susţin politica promovată de Tiraspol.”

Europa Liberă: Partidul Comuniştilor, care a guvernat 8 ani de zile, de ce nu a reuşit să apropie cele două maluri ale Nistrului?

Victor Catan: „Politica acestuia se divizează în două părţi. Atunci când Vladimir Voronin şi Partidul Comuniştilor au încercat într-adevăr şi au făcut foarte mult pentru reintegrarea statului, dar au fost duşi de nas prin parafarea memorandumului Kozak, când, de fapt, se încerca să se pună cruce pe suveranitatea şi independenţa statului nostru, noi ne transformam într-o gubernie.”

Europa Liberă: Dar, a propos, federalizarea ar fi o variantă de soluţionare a problemei transnistrene?

Victor Catan:
„Eu sunt categoric împotriva federalizării.”

Europa Liberă: Şi dacă alt statut nu vor accepta cei de la Tiraspol, ce trebuie de făcut?

Victor Catan:
„Valentina, dacă am accepta federalizarea după modelul rusesc, atunci nu e niciun pericol. Dar prin cuvântul federalizare ei înţeleg confederaţie. Recunoaşterea Transnistriei ca subiect al dreptului internaţional nu este federalizare. Ei cer şi în toate documentele respective dreptul de subiect internaţional, adică singuri îşi promovează politica economică a statului, au armată proprie. Ce e aceasta? E federalizare?”

Europa Liberă: Şi credeţi în şansele reunificării Moldovei?

Victor Catan:
„Cred.”

Europa Liberă: În cât timp şi cine e în stare să apropie cele două maluri ale Nistrului?

Victor Catan:
„Numai Dumnezeu poate să cunoască timpul. Dar oricum, am văzut dorinţa moldovenilor noştri din Transnistria de a trăi într-o ţară integră. Doar noi ne ducem în vizită la dânşii, ei vin la noi şi vedem că suntem unii şi aceiaşi oameni. De ce trebuie să trăim răzleţiţi? Dezvoltarea economică a Transnistriei este imposibilă, fără subsidii de la Rusia şi de la Moldova. Ei nu ar supravieţui.”

Europa Liberă: S-a încercat, prin politica paşilor mici, să se rezolve problemele cu care, în primul rând, se confruntă cetăţenii, ca ulterior poate să se ajungă şi la elaborarea unui statut politic.

Victor Catan:
„Pentru conducerea Transnistriei paşi mici s-au făcut. Nu s-au făcut paşi mici pentru asigurarea libertăţii cetăţenilor noştri de a trece
Toţi oamenii aceştia sunt puşi în pericol, profesorii, directorii liceelor sunt anchetaţi.
frontierele stabilite de partea transnistreană. Nu s-a făcut nimic în domeniul învăţământului pentru asigurarea unui statut al şcolilor cu predare în limba română din stânga Nistrului. Acestea, de azi pe mâine, activează şi nu ştiu ce se va întâmpla. Toţi oamenii aceştia sunt puşi în pericol, profesorii, directorii liceelor sunt anchetaţi...”

Europa Liberă: Dacă Moldova se apropie de UE, regiunea transnistreană va crede că poate să aducă cetăţenii într-o Moldovă unită?

Victor Catan:
„Dacă va da Domnul să fim integraţi în Uniunea Europeană, Uniunea Europeană îşi va apăra membrii săi. Dacă pe noi nu ne ajunge capul, ei cunosc cum să o facă, politic, economic. Fiindcă faţă de regimuri totalitare, de regimuri unde se încalcă drepturile omului se aplică sancţiuni.”

Europa Liberă: Dar la aceste tratative partea moldavă trăieşte o mare umilinţă?

Victor Catan:
„Umilinţa o trăim noi, cetăţenii.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG