Linkuri accesibilitate

Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la minoritățile sexuale așteaptă încă punerea în aplicare...


Ana Furtună: „Nu văd implicarea instituțiilor statului în asigurarea egalității și combaterea măsurilor de agresiune împotriva homosexualilor”.


Comisia de la Veneția a respins interdicțiile așa-numitei „propagande homosexuale” proclamate la scară locală sau națională în Rusia, Ucraina și Republica Moldova, găsindu-le incompatibile cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cerând anularea lor. Recomandarea forului de expertiză juridică de pe lângă Consiliul Europei observă că dintre cele trei foste republici sovietice doar Moldova a luat măsuri împotriva discriminării și a diferitelor proclamații homofobe ale consiliilor locale de la Bălți și din alte localități.

Deşi Comisia de la Veneţia a salutat deciziile instanţelor interne de a anula prevederile care interziceau orice fel de acţiuni în susţinerea comunităţii minorităţilor sexuale în municipiul Bălţi, experţii au observat că decizia instanţei de judecată nu a tratat în profunzime dreptul la opinie, liberă exprimare şi întrunire. Ana Furtună, directoarea Coaliţiei Antidiscriminare, spune că la acel moment reacţia a venit în primul rând din partea organizaţiilor neguvernamentale care apără drepturile omului, iar autorităţile au întârziat să se expună asupra hotărârii consiliul din Bălţi, considerat a fi un gest homofob:

„Eu nu văd asta ca succes al statului şi până la etapa aceasta nu văd implicarea instituţiilor în privinţa asigurării egalităţii. De exemplu acum foarte mult se mediatizează şi cazurile de agresiune asupra homosexualilor, deja sunt câteva cazuri repetate şi iarăşi instituţiile nu prea fac nimic. Se implică organizaţiile de drepturile omului care asigură asistenţa juridică cu avocaţi plătiţi de către organizaţiile de profil, pentru a merge în instanţă şi pentru a demonstra că aceste persoane au fost agresate odată ce a fost aflată orientarea lor sexuală.”

Ana Furtună mai spune că aproape tot ce se promovează la capitolul nediscriminare se face prin intermediul societăţii civile. La nivel de structură de stat, spune ea, Consiliul anti-discriminare ar trebuie să recepţioneze plângeri şi să informeze totodată cetăţenii despre dreptul lor de a-şi căuta dreptate în judecată în caz că au fost discriminaţi, fie pe motiv de orientare sexuală, religioasă, sau de etnie. Doar că, proaspătul Consiliu, format după aproape jumătate de an de la intrarea în vigoare a legii privind egalitatea de şanse, riscă să devină funcţional tot cu întârziere:

„De la Consiliul noi instituit mari pretenţii nu putem să avem la momentul dat. El trebuia să îşi înceapă activitatea la unu ianuarie 2013, ori el abia acum a fost numit, avem abia o săptămână de când este în componenţă completă. Acest Consiliu nu are sediu, acest consiliu nu are strategie, acest consiliu nu are staff, şi asta iarăşi ar putea să dureze câteva luni, până se organizează. Şi apoi, ulterior am putea să vorbim că consiliul ar putea să intervină într-un fel sau altul, din partea statului.”

Sergiu Ostaf

Sergiu Ostaf

Sergiu Ostaf, directorul centrului pentru apărarea drepturilor omului, CREDO, este de părere că recomandările Comisiei de la Veneţia sunt luate în consideraţie, îndeosebi când vizează constituţionalitatea unor legi dar ar putea fi cu uşurinţă ignorate atunci când exprimă viziunea comisiei asupra unei situaţii din societate:

„În cazul în care se examinează un proiect de lege la capitolul de conformare la standardele constituţionale europene, atunci această opinie este sigur că mult mai grea. Sunt alte opinii, aceste opinii sunt de principiul, într-adevăr de urmat, dar au o greutate mai mică, mai degrabă caracterizează abordarea generică a comisiei vizavi de o situaţie care se produce în mai multe ţări şi deoarece nu se referă la un subiect foarte concret, atunci autorităţile găsesc modalităţi pentru a evita sau a ignora această opinie.”

Legea egalităţii de şanse adoptată în Parlament în vara anului trecut, după mai multe proteste, continuă să fie un motiv de îngrijorare atât pentru unele grupuri religioase cât şi politice. Autorităţile găgăuze au refuzat să se conformeze acestei legi şi au înlocuit-o cu o lege proprie, care le oferă angajaţilor posibilitatea să nu-i angajeze pe cei care au o altă orientare sexuală decât cea tradiţională. Legea adoptată a fost atacată de către avocatul parlamentar şi instanţa din Comrat urmează să se expună pe marginea acestui caz .
XS
SM
MD
LG