Linkuri accesibilitate

Oleg Efrim: Cu cât mai repede vor dispărea problemele în justiţie, cu atât mai repede vom avea bani şi pentru investiţii, şi pentru bugetari


Ministrul justiţiei despre finanţarea şi rezultatele reformei în domeniu, în dialog cu Valentina Ursu.


Europa Liberă: Domnule ministru, asistenţă financiară vine din partea Uniunii Europene pentru promovarea reformei în justiţie, dar se spune cu text deschis că aceşti bani ar trebui să aducă rezultate în combaterea corupţiei sau în lupta cu acest flagel şi ar trebui să livraţi şi rezultate, ca să fiţi credibili pentru Bruxelles că aceşti bani vin şi ajută în dezrădăcinarea fenomenului. Va reuşi?


Oleg Efrim: „Noi am convins Uniunea Europeană despre seriozitatea intenţiilor noastre de a reforma justiţia şi de viziune în acest domeniu. Cum avem de gând să o facem - prin aprobarea Strategiei de reformă a justiţiei şi prin aprobarea planului de implementare a acestei strategii, pe termen mediu, până în anul 2016. Graţie acestui document de politici şi acestei viziuni, Uniunea Europeană a decis să sprijine această reformă cu o sumă de aproape de jumătate din ceea ce avem nevoie pentru reformarea justiţiei. Din 124 de milioane de euro pe care le-am calculat, necesare pentru implementarea Strategiei, avem oferite din partea Uniunii Europene, pentru următorii 3 ani, şaizeci de milioane de euro. Noi suntem recunoscători pentru acest ajutor, este un sprijin considerabil şi sigur că el trebuie să asigure obţinerea transformărilor pe care ni le dorim în justiţie.”

Europa Liberă: Unde ajung aceşti bani?

Oleg Efrim: „Aceşti bani vor fi oferiţi în formă de suport bugetar, deci, să nu ne imaginăm că această sumă va fi pusă la dispoziţia ministrului Justiţiei că să-i cheltuie cum îi vine lui în cap. Ei sunt oferiţi guvernului, prin intermediul Ministerului Finanţelor şi prin legea anuală bugetară vor fi repartizate pentru realizarea acţiunilor prevăzute în Strategia de reformare a justiţiei.”

Europa Liberă: Aceste acţiuni fiind care?

Oleg Efrim: „Vom primi aceşti bani integral în cazul în care vom realiza acele condiţionalităţi care se regăsesc în memorandumul pe care îl avem semnat cu Comisia Europeană. Banii vor veni gradual, în funcţie de obţinerea rezultatelor. În cazul în care acţiunile prevăzute în acest memorandum, care sunt luate din Strategie, care au fost negociate cu Comisia Europeană, nu vor fi realizate, atunci în proporţia în care nu sunt realizate acţiunile, nu primim finanţarea respectivă. Astfel, noi suntem primii interesaţi să realizăm acţiunile care sunt de diferit ordin, atât acţiuni cu caracter legislativ, ceea ce înseamnă elaborarea legilor şi aprobarea lor de către Parlament, punerea lor în aplicare. Vorbim despre o perioadă până în 2016. Condiţionalităţile pentru primul an de finanţare, care este 2013, au fost realizate de către Ministerul Justiţiei la începutul anului. Suma prevăzută pentru 2013 deja o aşteptăm să vină vărsată în bugetul statului şi cheltuită pentru acţiunile prevăzute în Legea bugetului. Sigur, ne vom strădui să cheltuim aceşti bani inteligent.”

Europa Liberă: Dar, în afară de perfectarea cadrului legal, ce trebuie să mai faceţi?

Oleg Efrim

Oleg Efrim

Oleg Efrim: „Cadrul legal este un instrument pentru atingerea rezultatelor, nu este scopul în sine, pentru că ne-am convins, de 20 de ani, că legile nu se aplică de la sine. Ele trebuie puse în aplicare. Elaborarea legilor şi adoptarea lor este doar un pas în acest proces. Noi trebuie să obţinem rezultate concrete cuantificabile: reducerea corupţiei în justiţie, îmbunătăţirea condiţiilor tuturor celor care activează în sistemul justiţiei, în ridicarea calităţii învăţământului juridic, ridicarea profesionalismului judecătorilor etc., etc.

Am început să spun despre faptul că ne vom strădui să cheltuim aceşti bani inteligent, cum ar fi construcţia şi reparaţia sediilor instanţelor de judecată, adică proiecte de infrastructură, dotarea instanţelor cu toate cele necesare, implementarea pe larg a tehnologiei informaţiei în sistemul judecătoresc, fiind şi aceasta o modalitate de a combate corupţia şi multe altele.”

Europa Liberă: S-a vorbim mult că se vor găsi bani şi pentru majorarea salariilor celor care lucrează în domeniul justiţiei. Aceasta imediat a trezit şi o reacţie de nemulţumire din partea mai multor cetăţeni. Până la urmă, sunt bani pentru majorarea salariilor şi, cu aceasta, aţi putea să sugeraţi că parte din corupţie poate fi diminuată?

Oleg Efrim: „Strategia de reformare a justiţiei prevede o majorare, de cel puţin 3 ori, a salariilor pentru toţi cei care lucrează în justiţie. Doar majorarea salariilor nu este o panacee în lupta cu corupţia. Ba invers, este demonstrat ştiinţific că doar majorarea salariilor, care nu este însoţită de alte acţiuni anticorupţie, nu face altceva decât să ridice mărimea mitei pe care o oferă sau care se cere. Noi, în paralel cu responsabilizarea celor care activează în justiţie şi, în primul rând, a judecătorilor, prin înăsprirea normelor cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, prin introducerea acţiunilor anticorupţie în legislaţie, prin ridicarea imunităţii pentru acţiuni de corupţie, în paralel, vom merge să majorăm salariile, pentru că aceasta trebuie să fie o prioritate. Dar atunci când justiţia va funcţiona aşa cum trebuie să funcţioneze, justiţia va permite să se umple haznaua statului cu bani ca să poţi să plăteşti bani şi profesorilor, şi medicilor, şi tuturor celorlalţi bugetari.

În anul 2013, am obţinut o majorare cu 35% pentru toţi cei care activează în domeniul justiţiei, este un prim pas. Vom continua pe parcursul implementării Strategiei de reformare a justiţiei. Şi nu trebuie să ne temem de acest fapt. Sigur, ideal ar fi ca noi să putem să majorăm salariile la toată lumea concomitent. Dar atunci când nu putem să facem acest lucru, în acelaşi tempou, trebuie să ne stabilim o prioritate. Şi această prioritate trebuie să fie justiţia. Cu cât mai repede vor dispărea problemele în justiţie, cu atât mai repede vom avea bani şi pentru investiţii, şi pentru plata salariilor celorlalţi bugetari.”

Europa Liberă: Domnule ministru, dar se creează impresia că şi în justiţie s-au împărţit magistraţii în foarte bogaţi şi magistraţi care ar face parte dintr-o altă categorie, mai săracă. Cum încercaţi să ştergeţi această linie? Presa a scos în vileag o sumedenie de cazuri unde se arată foarte clar că magistraţii trăiesc ca în rai.

Oleg Efrim: „Nu trebuie să generalizăm, deci, sunt o parte de magistraţi cu probleme în justiţie şi acestea sunt evidente, fie că e vorba de conflicte de interese, fie că e vorba de averi nedeclarate, fie că e vorba de hotărâri judecătoreşti în care este vizibil că este încălcată norma imperativă a legii. Şi aceştia trebuie să fie grupul nostru ţintă. Toate autorităţile trebuie să se concentreze, sigur, Consiliul Superior al Magistraturii care ar trebui să fie prima autoritate interesată să nu aibă astfel de persoane în sistemul judecătoresc. Cel puţin, astăzi au nimerit în vizorul presei, prezintă interes pentru societate şi aceasta este o realizare. Şi aceasta urmează să contribuie la disciplinare, la asigurarea respectului faţă de lege şi de implementarea legii. În acelaşi timp, în sistemul judecătoresc avem oameni corecţi, oneşti care trăiesc din salariile pe care le plăteşte statul, şi care îşi fac onest şi corect datoria. Trebuie să tindem ca în sistemul judecătoresc să existe doar astfel de persoane şi aici trebuie să ne unim eforturile pentru că este interesul comun al cetăţeanului, şi al autorităţilor, nu doar al guvernului.”

Europa Liberă: Astăzi, în cadrul şedinţei de guvern, aţi prezentat un proiect de lege: partidele politice vor primi bani din bugetul de stat, în funcţie de performanţele obţinute la alegerile locale, dar şi cele parlamentare. S-a discutat foarte mult că o asemenea lege ar trebui să existe în Republica Moldova pentru că şi aici corupţia s-a făcut vizibilă.

Oleg Efrim: „Şi aceasta este o acţiune anticorupţie a guvernului, menită să combată corupţia politică. Pentru că nu este un secret că şi acest domeniu este unul foarte vulnerabil. Am venit să implementăm recomandările grupului de state ale Consiliului Europei contra corupţiei în ceea ce priveşte finanţarea partidelor politice, pe de o parte, dar şi propria strategie anticorupţie a guvernului pentru perioada 2011-2015 în care au fost prevăzute aceste acţiuni. Legea este una fundamentală, s-a muncit foarte mult la ea. Această iniţiativă a fost lucrată şi discutată cu reprezentanţii autorităţilor, organismelor naţionale şi internaţionale, cu reprezentanţii societăţii civile, mai mult de un an jumătate. Am obţinut şi avizul Comisiei de la Veneţia pe această iniţiativă care salută elaborarea respectivei legislaţii şi recomandă adoptarea ei. De mult timp se vorbeşte despre necesitatea finanţării partidelor de la bugetul de stat, în vederea monitorizării veniturilor pe care le au partidele şi a surselor acestora de finanţare, limitarea posibilităţii donaţiilor din partea persoanelor, la anumite sume, pentru că este foarte straniu, atunci când o persoană fizică, care nu declară venituri la inspectoratul fiscal, face donaţii de sute de mii de lei sau de un milion de lei unui partid politic.”

Europa Liberă: Şi acum insistaţi în acest proiect de lege prin card să fie virate sumele de la sponsori?

Oleg Efrim: „Sunt anumite mecanisme care sunt utilizate în diferite state, care asigură monitorizarea procesului de transmitere a banilor de la persoanele fizice sau juridice către partide, pentru că această cale trebuie urmărită. Nu este nicio problemă: partidele pot să beneficieze de sume, dar este foarte important să fie foarte clar: mărimea acestor sume, de unde vin aceşti bani şi cum sunt ei cheltuiţi. Şi aceste reglementări vin să facă ordine în acest domeniu.”

Europa Liberă: Ce sumă din buget ar trebui alocată pentru ca partidele să obţină bani?

Oleg Efrim: „Proiectul prevede o sumă de 0,2% din totalul veniturilor bugetare care sunt prevăzute în Legea bugetului. Deci cu cât mai mari vor fi veniturile bugetare, cu atât mai mare va fi şi suma care va fi repartizată partidelor politice. Scopul în sine nu este ca partidele politice să fie finanţate exclusiv din bugetul de stat, dar pentru a exclude banii negri şi cei care vin pe diferite căi, ocolind prevederile legale, este important ca aceste sume să vină pe baza rezultatelor pe care le obţin partidele în alegerile locale şi cele parlamentare. În lege sunt stabilite şi direcţiile unde pot fi cheltuiţi aceşti bani, pentru întreţinerea sediilor, pentru plata angajaţilor şi aşa mai departe.”

Europa Liberă: Ne-am uitat ce se arată la Comisia Electorală Centrală, câţi bani cheltuie partidele pentru campaniile electorale. Uneori sumele sunt fabuloase.

Oleg Efrim: „Sumele uneori sunt fabuloase, uneori rapoartele vin cu zero pe linie, dar observăm că anumite partide au campanie şi nu cheltuie bani. Este o problemă şi într-un caz când sumele sunt fabuloase, şi este o problemă şi atunci când sumele lipsesc, iar activităţile costisitoare se realizează. Acesta şi este scopul, pentru a stabili un cadru foarte legal pentru toţi actorii implicaţi în acest proces şi cu stabilirea unor sancţiuni pentru neexecutarea legii. Pentru că nu are rost să stabileşti reguli, dacă nu prevezi sancţiuni. Este instituită şi răspunderea penală, şi răspunderea contravenţională pentru neexecutarea prevederilor din această lege.”

Europa Liberă: Şi legea, dacă va fi votată de către deputaţi, ar trebui să intre în vigoare de când? Va fi aplicată în campania electorală începând cu anul?

Oleg Efrim: „Se va pune în aplicare începând cu 1 ianuarie 2015 pentru alegerile locale şi cu 1 ianuarie 2017 pentru alegerile parlamentare.”
XS
SM
MD
LG