Linkuri accesibilitate

Condamnările pentru traficul de persoane s-au înmulțit, dar complicii traficanților continuă să scape de justiţie.


Departamentul de Stat al Statelor Unite, care monitorizează așa numita „sclavie modernă” în lume, cerea cu un an în urmă Republicii Moldova să facă mai mult pentru a-i pedepsi pe angajații structurilor de forță și alți oficiali bănuiți de complicitate la traficul de ființe umane. În așteptarea unui nou asemenea raport în funcție de care Statele Unite își calculează politica de ajutoare față de țările studiate, Tamara Grejdeanu s-a interesat din surse moldovene cum s-a schimbat situația în ultimul an.


Anul trecut, organele de urmărire penală au înregistrat peste 400 de infracţiuni care vizau traficul de fiinţe umane. Chiar dacă numai 29 de traficanţi au primit sentinţa judecăţii de a fi privaţi de libertate, spune Ecaterina Berejan, secretar al comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane, numărul mare de dosare instrumentate arată că justiţia dă rezultate în acest domeniu. Una din recomandările experţilor internaţionali era ca organele de drept să-şi intensifice eforturile pentru a pedepsi demnitarii implicaţi în traficul de fiinţe umane. Deşi a fost pornită urmărirea penală în cazul a 12 persoane din această categorie, deocamdată nimeni nu a fost judecat, a mai adăugat Ecaterina Berejan:

„Capacitatea specialiştilor şi celor care se preocupă de urmărirea penală sigur că în ultimii ani a crescut. Sigur că şi sancţionarea ulterior are loc corect şi conform prevederilor legislaţiei. Adică s-a îmbunătăţit pe acest segment activitatea instituţiilor organelor de drept, dar mai este încă de lucru. Cu părere de rău, pentru anul 2012 nu am avut nici o sancţiune a oficialilor de stat implicaţi în unele activităţi de acest gen.”

Tatiana Fomina de la Centrul Internaţional „La Strada” spune că pentru a lupta cu traficul de fiinţe umane, statul trebuie să aibă o bază legală conformă standardelor internaţionale şi specialişti care să pună în practică măsuri de prevenire şi de asistenţă pentru victime. Dacă la acest capitol autorităţile moldovene au învăţat lecţia, spune experta, atunci restanţe ar mai fi la instruirea specialiştilor şi respectarea drepturilor persoanei victime:

„Acum trebuie să avem în vedere protecţia şi respectarea drepturilor victimei. Am ajuns la etapa în care trebuie să cerem calitate de la infrastructura creată. Cu victimele trebuie construită o relaţie de încredere. Pe de altă parte, pentru a le acorda un ajutor real avem nevoie de resurse sociale şi economice, dar şi de specialişti cu un anumit nivel cultural, spiritual şi de bună înţelegere.”

Lilia Gorceag

Lilia Gorceag

Dacă mai înainte majoritatea persoanelor traficate erau exploatate sexual sau puse să cerşească, astăzi jumătate din numărul lor sunt impuse să lucreze în condiţii grele şi fără a primi măcar un ban pentru munca prestată, spune Lilia Gorceag, specialist de la Centrul de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului. Ea constată cu regret că exploatarea prin muncă capătă amploare şi în Republica Moldova:

„Astăzi s-a micşorat numărul celor care pleacă ilegal şi îşi pun viaţa în pericol, dar a apărut trafic intern, adică oamenii sunt exploataţi la ei acasă, dintr-o localitate în alta. Avem grupe de tineri de la şcoli internat care sunt exploataţi la stână, care cu anii trăiesc acolo în condiţii foarte grele şi nu li se plăteşte.”

Cu referire la sclavia modernă, cum este numit traficul de fiinţe umane, i-am solicitat o opinie şi dramaturgului Nicoleta Esinencu. Ea observă că despre această problemă se vorbeşte tot mai puţin în societate, chiar dacă fiecare istorie umană exprimă profilul societăţii în care trăim:

Nicoleta Esinencu

Nicoleta Esinencu

„Eu cred că problemele încep mult mai departe, cum ar fi din familie, cum vorbim cu copiii, cum vorbesc profesorii la universităţi la şcoală şi cred că acolo ar trebui să schimbăm lucruri. De fapt cred că istoriile rămân aceleaşi care au fost şi acum zece ani în urmă, adică sunt complexe, sunt complicate. E o societate întreagă, e şi familie, şi sărăcie, şi lipsă de educaţie, e mult mai complex decât credem.

Raportul pentru anul 2012 al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane constată că în mare parte profilul celor care migrează şi cad pradă traficanţilor a rămas acelaşi, adică sunt persoane ademenite cu oferte avantajoase de muncă. Doar că, în ultimul an, cele mai multe victime sau dovedit a fi tinere care au terminat uneori doar şcoala începătoare sau nu au studii deloc.
XS
SM
MD
LG