Linkuri accesibilitate

Românii nu au suficientă priză la problema Basarabiei (EvZ)


Presa de la Bucuresti comenteaza astazi ecourile vizitei simultane a directorului CIA John Brennan si a generalului Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse. In mod paradoxal, s-au aflat mai multe despre continutul intalnirilor cu Patrușev decat despre cele din agenda lui Brennan, cu toate ca americanul reprezinta o structura a unui stat aliat, arata Cristian Campeanu in Romania libera. In cazul reprezentantului rus, nu a fost doar uzualul comunicat, ci si declaratii aparte ale presedintelui Traian Basescu. Asimetria mediatizarii le-a sarit in ochi si altor jurnalisti: Indira Crasnea, de la Mediafax, si Ion Cristoiu, de la Evenimentul zilei.

Ion Cristoiu crede ca avem de a face cu un efect al coabitarii. Presedintele Basescu il ajută pe premierul Victor Ponta sa indeplineasca unul din punctele programului sau de guvernare: imbunatatirea relatiilor Romaniei cu Federatia Rusa. Basescu ar avea insa si un interes personal: electoratul său (cu ghilimelele de rigoare) se crispeaza de fiecare data cand Uniunea Social-Liberala da semne de apropiere de Moscova. Or daca insusi presedintele da acest semnal, noua abordare nu va mai starni neincredere in constructia echilibrului politic actual.

Un eventual dezghet in relatia Bucuresti-Moscova este insa din nou in contratimp cu evolutia relatiei bilaterale Statele Unite-Rusia, observa Cristian Campeanu in comentariul pomenit. Gesturile politicienilor de la Bucuresti au totusi o explicatie: ministrul de externe Titus Corlatean urmeaza sa faca o vizita la Moscova, la invitatia omologului sau rus Serghei Lavrov.

Acest nivel de „dezghet” nici n-ar avea cum sa fie depasit inainte de incheierea mandatului presedintelui Traian Basescu, arata Dan Dungaciu intr-un interviu acordat la ziare.com, care se refera in special la situatia din Republica Moldova, la tensiunile legate de Transnistria, si doar in acest context la Romania si Rusia, via Moldova. Dungaciu arata ca presiunea Rusiei in Moldova este extrem de mare in acest moment si ca „rusii percep Nistrul ca pe o linie a frontului, neavand nicio intentie de a retrage trupele din Transnistria”. Pe de alta parte, Republica Moldova se afla intr-un moment sensibil, cu o guvernare potrivita, dar al carei esec poate antrena oricand reintoarecerea spre est. Directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane face recomandari autoritatilor romane: sa comenteze mai putin cand vine vorba de Transnistria, pentru ca Romania nu este parte din formatul de negocieri 5+2, ci doar stat membru al Uniunii Europene.

Cu totul alta pozitie transmite insa un reportaj-evocare publicat de Evenimentul zilei, sub semnatura universitarului si activist civic Bruno Stefan: romanii (implicit si autoritatile statului lor) nu au suficienta priza, chiar emotionala, la problema Basarabiei. El povesteste ca a vizitat Transnistria in 1995 ca membru al unei delegatii a OSCE si a cunoscut o batrana din Dubasari. Maicuta Ana nu voia sa moara inainte de a-i vedea din nou pe romani pe ulita ei. Optsprezece ani mai tarziu, duhovnicul ei facea urmatoarea remarca, transcrisa in articol: „Pentru voi Basarabia e doar un trofeu, un motiv de mândrie. Pentru moldoveni România este inima lor smulsă din piept, iar voi sunteţi carne din carnea lor şi şi-ar da şi viaţa pentru voi”.
XS
SM
MD
LG