„Dacă vii şi investeşti 2,5 milioane de dolari, nu pleci mâine...”

Cătălin Moisuc este directorul-general al unei uzine din Zona Economică Liberă „Valkanes”, „TERRA IMPEX” SRL., uzină specializată în producerea plaselor de fibră de sticlă. A venit din România cu o investiţie de peste 2 milioane de dolari. La fabrică lucrează acum 150 de angajaţi, cu un salariu mediu de peste 200 de dolari. Şi totuşi, după nici un an, are mari probleme, poate sezoniere, din cauza lipsei de oameni. Valentina Ursu a stat de vorbă cu investitorul român:

Europa Liberă: De ce aţi decis să investiţi aici?

Cătălin Moisuc: „Orice investiţie se face pentru profit, nu?”

Europa Liberă: Zona v-a părut atractivă?

Cătălin Moisuc: „Sigur. E o zonă interesantă, din punctul nostru de vedere. Ne-am gândit că se va ridica şi potenţialul economic al zonei, la fel cum se întâmplă şi în ţara de origine. Mai întâmpinăm greutăţi, dar sunt convins că vom avea suportul autorităţilor.”

Europa Liberă: Cu câţi bani aţi venit să puneţi pe picioare investiţia de la Vulcăneşti?

Cătălin Moisuc: „Cu 2,5 mln de dolari. Business planul s-a făcut pentru un maximum de doi ani. Deja rezultatele, după aproape o jumătate de an, sunt negative.”

Europa Liberă: Care sunt motivele?

Cătălin Moisuc: „Lipsa de personal.”

Europa Liberă: Braţe de muncă nu există? Braţe de muncă calificate?

Cătălin Moisuc: „Nici nu are importanţă, le calificăm la locul de muncă. Oameni, oameni care să vrea să muncească.

Europa Liberă: De ce specialităţi?

Cătălin Moisuc: „Ţesători. Noi producem plasă de fibră de sticlă. Deci nu e o meserie extraordinar de grea, e o meserie care se învaţă la locul de muncă, peste tot, în toată lumea. Trebuie să vină oamenii. E o fluctuaţie foarte mare de personal. Noi nu eram obişnuiţi cu aceasta, sincer să fim.”

Europa Liberă: Dar lumea pleacă pentru că e mic salariul? Pentru că nu sunt condiţii? De ce pleacă?

Cătălin Moisuc: „Nu, lumea pleacă pentru că a venit perioada în care se strânge recolta. Deci e o chestie de atitudine, de mentalitate. Probabil că este specifică zonei, fiind o zonă agricolă.”

Europa Liberă: Şi nu aţi luat în calcul problema aceasta?

Cătălin Moisuc: „E un aspect care nu s-a avut în vedere.”

Europa Liberă: Şi astăzi duceţi lipsă de câte braţe de muncă?

Cătălin Moisuc: „Vrem să dublăm capacitatea. Deci noi săptămâna viitoare vom primi echipamente pentru a mări cu 30% capacitatea de producţie, dar pentru aceasta ne trebuie dublul personalului. Acum avem o sută şi ceva de oameni şi ne-ar trebui vreo două sute şi douăzeci.”

Europa Liberă: Le oferiţi anumite privilegii?

Cătălin Moisuc: „Transport gratuit, salarii, ore suplimentare.”

Europa Liberă: Şi salariul mediu cât ar fi?

Cătălin Moisuc: „Două mii trei sute cincizeci [lei] brut, la care se adaugă sporuri.”

Europa Liberă: Două sute de dolari nu mai e un salariu atractiv.

Cătălin Moisuc: „Nu ştiu să spun eu. Nu ştiu să vă răspund eu.”

Europa Liberă: Dar aţi testat piaţa?

Cătălin Moisuc: „Acum un an jumate, când s-a început investiţia, da.”

Europa Liberă: Şi nu renunţaţi la investiţie?

Cătălin Moisuc: „Nu. Noi avem planul făcut să rezistăm, evident. Nu ne punem problema să renunţăm aşa uşor. Sigur că avem nevoie şi de sprijin.”

Europa Liberă: De sprijin din partea statului, autorităţilor?

Cătălin Moisuc: „Din partea autorităţilor, da, cu şcolile, cu liceele din zonă. Sunt convins că vom găsi ceva. Avem deja planuri dezvoltate şi pe mai multe direcţii. Adică să intrăm în parteneriat direct cu universităţi, cu şcoli, cu licee locale, şcolile profesionale, chiar să aducem şi din alte zone, să închiriem cămine aici, să le aranjăm noi, să le dotăm noi, pe banii noştri, să cazăm oamenii acolo, să-i transportăm săptămânal, dacă e nevoie. Adică orice cheltuială facem pentru a nu dispera şi a ne trezi în situaţia de a închide, noi nu vrem aceasta. Şi un alt aspect important e şi de educare a oamenilor din zonă, adică de a schimba mentalitatea.”

Europa Liberă: Ce înseamnă schimbul acesta de mentalitate?

Cătălin Moisuc: „Trecem la o mentalitate de producţie, de industrie productivă, nu sezonieră, cum sunt oamenii care lucrează în agricultură, adică dacă e vremea bună, ei ies la câmp, dacă nu – stau acasă. Noi mergem pe ideea de a crea industrie în zona aceasta, ceea ce înseamnă să respecţi proceduri, calitate, să fii responsabil de ea, să vii la program, sunt multe, multe. E mare diferenţă între o activitate în agricultură şi o activitate în industrie. Or, aceasta vrem să implementăm, printre altele.”

Europa Liberă: Bine, dacă ei sunt deţinători de terenuri agricole, oricum dau prioritate şi muncilor agricole.

Cătălin Moisuc: „În toată lumea, sunt deţinători şi de terenuri agricole. Dar oamenii trebuie să facă o alegere, la un moment dat. Deci dacă zona respectivă nu acceptă industrie, probabil că, industria va dispare. Dacă se vor găsi unii să se orienteze către a lucra în industrie, înseamnă că se va dezvolta industria.”

Europa Liberă: Se face lipsită industria aici?

Cătălin Moisuc: „Din câte ştiu eu, aicea, la Vulcăneşti, fabrici, poate greşesc eu, dar nu mai există alta decât a noastră şi cea în care suntem acum oaspeţi.”

Europa Liberă: Marfa unde o exportaţi?

Cătălin Moisuc: „În România, în special, dar a fost şi în Ucraina, şi local, în Moldova, peste tot. Vrem să intrăm şi pe piaţa vest-europeană. Din nefericire, ne trebuie întâi să depăşim nişte certificări, că aşa e regula. Dar le facem şi pe acestea, nu e problemă. Adică, din punct de vedere tehnic, noi stăpânim lucrurile, calitatea, capacitatea de lucru. Dar mai trebuie partea umană, unde avem probleme.”

Europa Liberă: Dar nu daţi mâinile în jos, nu disperaţi?

Cătălin Moisuc: „Nu, Nu aşa se face, adică dacă vii şi investeşti 2,5 milioane de dolari, nu pleci mâine. Te agăţi, cu ultimele forţe, să rezolvi problema.”

Europa Liberă: Speraţi la un beneficiu evaluat cam la cât?

Cătălin Moisuc: „E prematur să vorbim de profit, când firma abia a apărut şi încă este sponsorizată de investitor.”

Europa Liberă: Este atractivă Moldova pentru investiţii? Sau mai lipseşte ceva?

Cătălin Moisuc: „După părerea mea, Moldova este un teren virgin, la momentul acesta, pentru investiţii. Numai că trebuie pornită din şcoală educarea oamenilor. Pentru că, dacă majoritatea studenţilor se duc acuma în România, or, universităţile nu mai au oameni, deci, trebuie să-şi micşoreze numărul de studenţi şi de profesori, ceea ce e un lucru rău, înseamnă că ceva îi atrage acolo şi îi îndepărtează de aici. Eu mă uit la cei cu care discut, moldoveni, care au şi facultăţi unii, e chiar greu să-i faci să înţeleagă că altul trebuie să fie comportamentul.”