Linkuri accesibilitate

Agricultorii care decid să-şi protejeze culturile de „piatră” şi ploi, beneficiază de la stat de o subvenţie în mărime 30 la sută.


An de an ploile cu grindină ameninţă munca agricultorilor, distrugând sute de hectare de culturi şi livezi. Pentru a-şi proteja pământurile de asemenea calamităţi naturale experţii de la Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală ACSA, îndeamnă producătorii agricoli să utilizeze aşa numitele plase anti-grindina. La un seminar despre beneficiile acestui sistem de protecţie, organizat pentru proprietarii de terenuri din Nordul ţării, a fost prezentă şi corespondenta Europei Libere Diana Răileanu:


Grigore Eriomenco

Grigore Eriomenco

Grigore Eriomenco din Bilicenii Vechi, Sângerei, prelucrează peste 200 ha de livezi pe care cultiva mere, caise şi prune. După secetă, spune agricultorul, ploile cu grindină îi afectează cel mai grav pomii:

„Câteodată ne afectează piatra, anul acesta până când ne-o păzit Dumnezeu, am scăpat de piatră, dar pe alţii din vecinătate i-a afectat.”

Europa Liberă: Dar cît de distrugătoare poate fi grindina?

„Complet! Şi o sută de procente poate distruge. Ea dacă o bătut o livadă de măr, gata, acel fruct îl dai doar la suc.”

Europa Liberă: Dar până în prezent cum vă protejaţi de asemenea fenomene?

„Dumnezeu ne protejează.”

Europa Liberă: Cu semnul crucii, deci?

„Da, altceva noi nu avem. Când nu faci nimic e mai greu decât atunci când faci ceva. Dacă începi a lucra, te descurci. Greu, dar fără muncă nu se face nimic.”

Plasă antigrindină la Sângerei

Plasă antigrindină la Sângerei

Un alt producător agricol, Angela Bejenari, din Donduşeni, îngrijeşte peste 30 de ari de căpşuni. Pentru că anii trecuţi grindina i-a distrus recolta, femeia este interesată să investească profitul într-o plasă de protecţie care i-ar ocroti căpşunele de grindină:

„Anul acesta a fost pericol de grindină la noi. S-au distrus plantaţiile de roşii, de ceapă, pur şi simplu am avut noroc că norul nu a mers pe suprafaţa mea. Atunci am înţeles că dacă ajungea grindina peste mine eram falimentată, de aceea am hotărât să cumpăr şi eu plasa antigrindină pe care să o instalez pe plantaţia de căpşuni. Rar, dar se întâmplă grindină foarte puternică deoarece avem nişte iazuri în jur care atrag norii. Se merită de a investi în ceea ce vine de peste hotare pentru că sunt lucruri bune, chiar această plasă e minunată.”

În Europa, observă experţii agricoli, plasele antigrindină sunt populare printre agricultori. În Republica Moldova însă puţini se încumetă să-şi ocrotească recolta cu un asemenea sistem de protecţie. Datele cu care operează Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală ACSA arată că doar 3 din 10 producători agricoli din Moldova au instalate plase antigrindină. De ce atât de puţini, l-am întrebat pe coordonatorul de proiecte ACSA, Anatol Fala:

Anatol Fala (stânga) de vorbă cu fermieri

Anatol Fala (stânga) de vorbă cu fermieri

„Beneficiile unei plase antigrindină sunt, în primul rând, protejarea la 100 % a plantaţiei de pomi fructiferi, de viţă de vie, împotriva la grindină. Al doilea beneficiu este obţinerea de recolte calitative, minimalizarea tratamentelor împotriva insectelor şi, în al treilea rând, investiţiile permit să fie recuperate în termeni optimali, de cinci-opt ani de zile.”

Europa Liberă: Păi dacă e atât de bună această plasă, de ce puţini producători moldoveni o au instalată?

„Investiţiile sunt destul de costisitoare per hectar, costul investiţiei variază între 12 şi 16 mii de euro. De aceea le sugerăm producătorilor care au suprafeţe consolidate şi mai mari de 5 ha să purceadă la astfel de tehnici de atenuare a grindinei.”

Anatol Fala spune că agricultorii care decid să-şi protejeze culturile de piatră şi ploi, beneficiază de la stat de o subvenţie în mărime 30 la sută. La fel, cu suportul Băncii Mondiale experţii ACSA oferă şi consultanţă producătorilor interesaţi de sistemele moderne de protecţie a culturilor.
XS
SM
MD
LG