Linkuri accesibilitate

Capacitatea de absorbţie a fondurilor externe la nivel de autorităţi trebuie îmbunătățită


Janos Zakonyi: „Dacă dorim să trăim ca un european, atunci trebuie să muncim şi să gândim ca un european.”



Timp de patru ani, din 2009 şi până acum, donatorii externi au lansat în Republica Moldova peste 440 de proiecte de îmbunătăţire a guvernării şi infrastructurii, cu un buget total de 1 miliard 633 de milioane de euro. Cifra enormă la prima vedere a fost calculată de Cancelaria de Stat cu suportul unor experţi ai UE care, de altfel, este şi cel mai activ donator al Chişinăului – aproape o treime din banii promişi revin anume acestui donator extern.
Dacă vor ajunge să fie consumate, aceste fonduri vor constitui cea mai substanţială asistenţă externă de care a beneficiat vreodată Moldova. L-am întrebat pe Janos Zakonyi, unul dintre experţii europeni care a condus în ultimii ani la Chişinău un proiect de tip twinning, adică de împărtăşire a experienţei între autorităţi – în cazul dat autoritatea fiind Cancelaria de Stat - dacă ştie Moldova să absoarbă asistenţa externă, şi, ce e poate mai important, să o pună la adăpost împotriva fraudelor.

Janos Zakonyi: „Capacitatea de absorbţie este dificil de măsurat şi pentru asta sunt mai mulţi indicatori. Am să vă dau doar unul: în anul 2006 întreaga asistenţă pentru Republica Moldova din partea UE s-a cifrat la circa 26 milioane de euro. Anul trecut, în 2012, această asistenţă s-a cifrat deja la 150 milioane de euro.

Este o mare deosebire între aceste două cifre şi acesta este un indicator foarte bun pentru a realiza care este capacitatea de obţinere şi de absorbţie a acestor fonduri. Indicatorul este bun, dar nu suficient totuşi. Trebuie probabil să ne întrebăm cât de eficient au fost utilizaţi banii şi dacă în domeniile în care au fost folosiţi s-a simţit o îmbunătăţire. Şi vreau să spun că această îmbunătăţire trebuie să fie vizibilă şi înţeleasă în primul rând de oamenii de pe stradă. Ei trebuie să fie cei care să resimtă îmbunătăţiri reale.

De exemplu, în domeniul achiziţiilor publice – un domeniu în care planează un miros de corupţie. Ei, oamenii, trebuie să se vadă că în acest domeniu există îmbunătăţiri. Sau, de exemplu, să se vadă că s-a îmbunătăţit mult securitatea şi calitatea alimentelor, astfel încât aceste produse alimentare moldoveneşti să fie exportate nu doar în Kirghizia şi Rusia, care de altfel sunt destinaţii importante, dar şi în noile pieţe, adică piaţa UE.

În toate domeniile unde au fost implementate aceste proiecte de tip twinning cu coordonarea Cancelariei de Stat s-au resimţit aceste schimbări. Dacă mă întrebaţi însă cât de eficient au fost utilizaţi banii, eu personal aş putea spune că nu sunt total fericit.
Asta nu înseamnă nicidecum că nu sunt rezultate bune obţinute în cadrul acestor activităţi.

Există rezultate, şi rezultate foarte bune. Un exemplu este consiliul concurenţei. În iulie vom presta deja al 50-lea curs de limbă engleză pentru circa 25 de tineri specialişti din această instituţie. Vorbim despre chestiuni profesionale, specifice domeniului, studiate în limba engleză. Deci, aceşti tineri şi-au avansat cunoştinţele profesionale, dar şi cunoaşterea limbii engleze concomitent.

Expertul Janos Zakonyi
Expertul Janos Zakonyi
Gândiţi-vă, de asemenea, la cei circa 50 de funcţionari publici care au beneficiat de diferite cursuri, fie incipiente, fie intermediare sau avansate, de engleză. Gândiţi-vă la fel la cei 400 de funcţionari publici care au fost implicaţi într-un fel sau altul în activităţile proiectelor twining. Respectiv, această cunoaştere este vizibilă şi ea undeva se sedimentează în creierele acestor funcţionari şi acest lucru va fi resimţit pe viitor. Rezultatele, acestea, dar şi multe altele care există, sunt de neoprit, ele au o continuitate.

Dacă totuşi mă întrebaţi dacă există o nevoie de a îmbunătăţi capacitatea de absorbţie a fondurilor externe la nivel de autorităţi, eu voi spune că da, există. Şi proiectele twinning viitoare vor fi axate, bănuiesc, în mare parte tocmai pe acest segment.”

Europa Liberă: Totuşi, mă uit la această cifră, un miliard 633 de milioane, şi mă gândesc că e enorm de mult, chiar dacă fondurile respective nu neapărat au şi ajuns în Moldova, o bună parte mai urmează să vină. Mă gândesc totuşi că poate au dreptate cetăţenii care spun: unde-s banii? Şi de asta am să vă întreb: din punctul dvs. de vedere, Moldova îşi cheltuieşte banii ca un bun gospodar care le aranjează pe toate acolo unde trebuie, sau ca unul care nu are cu ce-şi îmbrăca copii la şcoală, dar îşi cumpără Mercedes? Sau UE n-o lasă să facă aşa ceva?

Janos Zakonyi: „Nu, n-o lasă, şi nu doar UE nu va permite acest lucru, ci întreaga comunitate a donatorilor. Comunitate care foarte atent supraveghează rezultatele şi modul de cheltuire a acestor fonduri oferite către R. Moldova. Eu nu aş îndrăzni să admit că am putea vedea pe stradă un Mercedes care a fost cumpărat din aceşti bani. Bine, poate că s-ar putea, dar eu nu cred. Şi am să vă spun de ce. Pentru că există un audit foarte riguros, o monitorizare foarte riguroasă a modului de cheltuire a acestor fonduri oferite din exterior. Există o supraveghere şi un sistem foarte bun de raportare, o transparenţă cu referire la modul de cheltuire a acestor bani.

Mai mult decât atât, eu vreau să vă spun că comunitatea internaţională insistă tot mai mult asupra rolului Parlamentului în acest proces de verificare, de monitorizare a modului de cheltuire a fondurilor externe. Deci, Parlamentul o să aibă şi el un rol în acest sistem. Curtea de Conturi - de asemenea. A propos, Curtea de Conturi din Republica Moldova la fel a beneficiat de un proiect twinning şi ea de asemenea va participa la auditul cu privire la modul de cheltuire a acestor fonduri din cadrul proiectelor de asistenţa externă.

Plus, desigur, organizaţiile internaţionale care au un ochi vigilent cu privire la evitarea corupţiei în activităţile legate de cheltuirea fondurilor respective. Poate şi ar exista vreun caz aparte, eu n-aş putea pune mâna în foc, dar eu nu cred că acest lucru s-ar putea referi la o sumă foarte mare, dat fiind faptul că există această raportare foarte strictă. Şi vreau să vă spun că transparenţa va creşte şi mai mult pe viitor.

Ceea ce vede cetăţeanul simplu – acesta desigur este un lucru aparte. Şi noi de aceea şi am acordat o importanţă foarte mare vizibilităţii acestor activităţi, prin intermediul, de exemplu, a Cancelariei de Stat, prin organizare de seminare pentru diferiţi beneficiari, de exemplu pentru jurnalişti. Am făcut asta în 2012, vom face şi în 2013, astfel încât să se arate foarte clar care sunt rezultatele pozitive. De exemplu, că există drumuri mai bune, nu mă refer la drumurile care au anumite deficienţe, dar la drumurile care sunt reparate prin asistenţa noastră. Sau că există sisteme de aprovizionare cu apă potabilă, sisteme de canalizare, de irigare. Desigur că sunt lucruri care nu sunt vizibile. Şi acestea sunt noile legi care au fost elaborate prin contribuţia noastră, dar nu sunt vizibile.”

Europa Liberă: Dvs. personal nu v-aţi pus niciodată această întrebare: ei şi ce? şi ce folos? Mulţi în Moldova au acest sentiment: şi ce folos că aceşti funcţionari au fost instruiţi în spiritul bunelor practici, oricum până la urmă procedează aşa cum s-au obişnuit de când lumea?

Janos Zakonyi: „Eu înţeleg de ce vă macină această întrebare, pentru că ea îi macină pe mai mulţi oameni. Dar dacă dorim să trăim ca un european, atunci trebuie să muncim şi să gândim ca un european. Trebuie să înţelegem că există nu doar drepturi, ci şi obligaţiuni, Trebuie să înţelegem importanţa îndeplinirii angajamentelor asumate în diferite documente, acorduri, convenţii.

Deseori pe lângă tonele de hârtie care există, este foarte importantă această înţelegere sau acord verbal care există între părţi şi este important să înţelegem că oamenii stau mai presus decât anumite proceduri şi coordonatori. Trebuie să înţelegem de asemenea că fără nişte campioni de idei, de rezultate, fără lideri cu alte cuvinte, nu vor exista nici oameni care să-i urmeze pe aceşti lideri. Toate aceste spuse la un loc, plus multe alte lucruri, ar fi probabil un răspuns adecvat la întrebarea dvs.: ei şi ce? Eu la fel pot să-mi pun această întrebare. Dar pentru mine ea ar însemna un imbold spre un lucru mai bun, mai mult profesionalism, mai mult entuziasm, astfel ca pe viitor această întrebare să nu apară.”
XS
SM
MD
LG