Linkuri accesibilitate

Sîntem nepregătiţi pentru a face faţă unui stat democratic, în sensul autentic


Sergiu Palihovici: „Lucrul cel mai important este lipsa unei culturi administrative; nu putem să vorbim despre delegarea unor competenţe, despre descentralizare veritabilă.


Despre problemele descentralizării a stat de vorbă corespondenta noastră Valentina Ursu cu Sergiu Palihovici, reprezentantul guvernului în municipiul Chișinău.


Sergiu Palihovici: „Situaţia legată de activitatea administraţiei publice locale, în niciun caz, nu poate fi scoasă din contextul general, la nivel de ţară. Bineînţeles că lucrurile sunt legate implicit cu activitatea administraţiei publice centrale.”

Europa Liberă: Nevoia unei descentralizări o vedeţi?

Sergiu Palihovici: „Probabil că, la capitolul respectiv, sunt unul dintre cei mai sceptici specialişti din administraţia publică, deoarece am şi un doctorat în acest domeniu. Nu suntem întocmai pregătiţi pentru a face faţă unui stat democratic, în sensul autentic şi în contextul unei definiţii clasice a tot ceea ce înseamnă un stat democratic, exact aşa încă nu suntem pregătiţi să ne încadrăm sub termenul de descentralizare, atunci când ne referim la descentralizare, în primul rând, ca la un proces de delegare a unor competenţe, de la administraţia publică centrală la administraţia publică locală.”

Europa Liberă: Deci e de vină mentalitatea reprezentanţilor administraţiei locale, realitatea, împrejurările?

Sergiu Palihovici: „Cred că cea mai importantă este lipsa unei culturi administrative pentru că noi nu putem să vorbim despre delegarea unor competenţe, despre descentralizare veritabilă, în contextul în care nu avem o cultură administrativă, în contextul în care, chiar în cadrul unui format vechi, de exercitare a mandatului de administrare a treburilor publice, noi nu ne-am stabilit foarte clar ce este bine şi ce este rău.”

Europa Liberă: Dar, în opinia dumneavoastră, ce e bine şi ce e rău?

Sergiu Palihovici: „Probabil că este mai mult rău decât bine.”

Europa Liberă: Pentru dumneavoastră ce e mai greu: să exercitaţi controlul administrativ sau să coordonaţi serviciilor disconcentrate?

Sergiu Palihovici: „Pentru mine cel mai greu este să constat că cei care nemijlocit sunt antrenaţi, în aceste două activităţi, deliberat, cu bună ştiinţă, fac anumite lucruri, mergând în contradicţie cu cadrul legal. Şi aceasta se întâmplă, în mare parte, în primul rând, pe dimensiunea autorităţilor publice locale. Şi poate aceasta explică scepticismul meu legat de descentralizare şi constatarea că autorităţile publice locale nu sunt pregătite pentru a face acest proces. Şi aceasta se referă, în mare parte, la ambiguitatea
Atunci când vorbim despre autonomia locală, despre descentralizare, trebuie să vorbim şi despre responsabilitate...
cadrului legal, care oferă autorităţilor publice locale, autorităţilor executive, foarte multe posibilităţi pentru a ocoli cadrul legal.

Atunci când vorbim despre autonomia locală, despre descentralizare, în sensul delegării de competenţe sau în alte sensuri ale descentralizării, trebuie să vorbim şi despre responsabilitate. Or, această responsabilitate, în faţa legii, nu există foarte clar fixată în cadrul legal. Şi dacă noi vom merge mai departe, vom descentraliza, vom delega competenţe, fără a responsabiliza factorii de decizie, riscăm să ajungem într-o situaţie, când ne vom pomeni cu anumite autorităţi care vor avea pretenţia să se creadă stat în stat.”

Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi reprezentantul guvernului în municipiul Chişinău. S-au acumulat foarte multe probleme, de la administrarea patrimoniului până la Termocom, CET-uri şi nu ştiu ce. De ce această acumulare de probleme nu aduce identificări de soluţii, pentru ca să se îmbunătăţească situaţia?

Sergiu Palihovici: „Pentru că nu se caută soluţii. Cu părere de rău, cei care ar fi cazul să se ocupe cu identificarea acestor soluţii se ocupă de altceva. Or, capul unei autorităţi executive, în mod special, este cel care trebuie să întrunească pe deplin titulatura de gospodar.

Deci el trebuie să se ocupe de administrarea problemelor, în cazul dat, ale cetăţenilor care l-au ales în funcţia respectivă şi mai puţin să fie preocupat de anumite alte lucruri, de care ar trebui să se ocupe altcineva.”

Europa Liberă: Deci vă referiţi nemijlocit la activitatea primarului de Chişinău, Dorin Chirtoacă?

Sergiu Palihovici: „Da, dacă vorbim de municipiul Chişinău, consideraţi că aşa şi este.”

Europa Liberă: Spuneţi-ne, la microfonul Europei Libere, trei probleme stringente cu care se confruntă astăzi Chişinăul şi chişinăuienii?

Sergiu Palihovici: „Este o problemă mare legată de infrastructura rutieră. Doi: este o problemă mare legată
Chişinăul, prin politica care este promovată de autorităţile publice locale, este în pragul unui dezastru ecologic...
de transport. Şi trei: este problema legată de sistemul de management al deşeurilor menajere.

Deci astăzi noi trebuie să constatăm: Chişinăul, prin politica care este promovată de autorităţile publice locale, este în pragul unui dezastru ecologic.

Mergeţi la Bubueci sau în orişicare alte împrejurimi din municipiul Chişinău, şi veţi vedea: Chişinăul este practic încadrat în câteva lanţuri de gunoişti, ca nişte centuri.”

Europa Liberă: Cineva va zice că parte din vină o purtaţi şi dumneavoastră, din moment ce supravegheaţi activitatea municipalităţii.

Sergiu Palihovici: „Reprezentantul guvernului în municipiul Chişinău are responsabilităţi foarte stricte: vorbim despre controlul administrativ al actelor emise de către executiv şi de către instituţia deliberativă, în cazul dat, Consiliul Municipal Chişinău, şi doi: este coordonarea generală a serviciilor desconcentrate.”

Europa Liberă: Dar şanse ca aceste trei probleme să fie soluţionate există?

Sergiu Palihovici: „Banii ,resursele financiare a căror lipsă se invocă adeseori, stau pe jos şi este de ajuns, putem să ne aplecăm să îi strângem, să îi adunăm şi, bineînţeles, să îi cheltuim cu mare atenţie. Pentru că cheltuirea banului public este o altă mare problemă a municipiului Chişinău. Deci şanse sunt, problemele pot fi rezolvate şi Chişinăul poate, într-adevăr, să devină o capitală europeană. Ceea ce avem noi la ziua de astăzi, trebuie cu tristeţe să constat, este pe departe de a fi aşa. Facem multe declaraţii, dar, în realitate, lucrurile sunt altfel.”

Europa Liberă: Situaţia de la Termocom şi de la CET-uri care e? Trebuie să fie privatizate aceste entităţi? Poate cetăţeanul să spere că factura va veni şi nu ar trebui să-i ardă buzunarele, aşa cum se întâmplă?

Sergiu Palihovici: „Chiar acuma vin de la o şedinţă a consiliului de administraţie de la Termocom. Toate problemele legate de CET-uri, Termocom şi, în general, toate întreprinderile încadrate în complexul termoenergetic nu au parte de o abordare strategică, în complex.”

Europa Liberă: Ce ar însemna o abordare strategică?

Sergiu Palihovici: „Or, noi, fiecare dintre întreprinderile menţionate, le analizăm problemele şi contextul în care ele activează separat. Deci ceea ce a propus guvernulîn sensul creării unei întreprinderi, prin fuziune a CET-1, CET-2 şi Termocom este un început foarte bun. Atâta doar că, pe acest parcurs, în sensul în care să ajungem la o situaţie când să avem o asemenea întreprindere, ar trebui să fim foarte atenţi.

Deoarece orişicare schimbări, într-o societate în tranziţie, cum suntem noi, sunt un prilej extraordinar
Există prea puţini oameni interesaţi ca lucrurile să meargă strict în condiţia legii.
pentru mulţi din cei care vor să se căpătuiască din aceste averi publice şi din banii publici. Inclusiv în cadrul acestui proces care a fost pornit, de fuziune CET-1, CET-2 şi Termocom, unde există o sumedenie de semne de întrebare şi există prea puţini oameni interesaţi ca lucrurile să meargă strict în condiţia legii. Şi de o parte, şi de alta, există şi alte interese.”

Europa Liberă: Interesele de grup, de partid? Care sunt?

Sergiu Palihovici: „Şi interese de grup, personale şi de partid inclusiv.”

Europa Liberă: Investiţiile sunt destul de mari, care se fac în Chişinău. Atractivitatea unde e mai mare?

Sergiu Palihovici: „Noi trebuie să aducem o clarificare asupra a tot ceea ce înseamnă patrimoniu. Nu sunt gata acum să menţionez o cifră, dar o mare parte din bugetul Moscovei, de exemplu, sunt banii care vin din exploatarea eficientă a patrimoniului acestui oraş. Dacă nu greşesc, sunt în jur la 50% din tot ce acumulează bugetul Moscovei.”

Europa Liberă: Raportat la situaţia din Chişinău, care ar fi procentul?

Sergiu Palihovici: „Or, la noi, la acest capitol, este un dezastru.”

Europa Liberă: Dezastrul însemnând ce în limbajul procentelor?

Sergiu Palihovici: „Probabil că nici nu putem vorbi de procente. E vorba de anumite sume de bani care nici nu reprezintă procente. Noi nici nu ne-am clarificat, în ziua de azi, pe deplin care este patrimoniul Chişinăului, nu să-l mai administrăm eficient. Efectuăm, de exemplu, inventarieri în ce ţine de construcţiile nelocative şi constatăm că avem construcţii care sunt ale noastre. Or, eu bănuiesc că sunt încă foarte multe care sunt obiectul unor constatări.

Doi: dacă vorbim despre un element foarte important, dar la fel, ceea ce înseamnă patrimoniu, sunt terenurile. Deci aici chiar există o debandadă totală. Or, dacă vă veţi uita pe procesul de licitaţie, pe terenurile care sunt scoase la licitaţie, la vânzare, nu există absolut nicio logică în tot ceea ce se propune.

Planul Urbanistic General al municipiului Chişinău practic este ceea ce vedem noi prin fereastră, acolo unde, alături de un bloc locativ de 10-12 etaje, stă o casă cu un etaj, două, şi multe alte lucruri, care, în termeni urbanistici, nu se încadrează în niciun fel. Patrimoniu nu înseamnă numai teren, patrimoniu nu înseamnă numai încăperi nelocuibile.

Patrimoniu înseamnă o noţiune în devenire, în dezvoltare. Or, un oraş modern, european, trebuie să-şi crească patrimoniul. La noi, cu părere de rău, lucrurile se diminuează în continuare. Deci aceasta ar însemna că, dintr-o găleată cu apă, dacă luăm cu cana în fiecare zi, am putea, într-o bună zi, să murim de sete.”

Europa Liberă: Domnule Palihovici, ceea ce se întâmplă în vârful puterii se răsfrânge asupra activităţii administraţiei locale?

Sergiu Palihovici: „Bineînţeles că există o mare legătură. Însă eu aş vrea să cred că, în contextul în care autoritatea publică locală are discernământul necesar, în sensul capacităţilor de administrare a unor treburi publice la nivel local, este foarte posibil ca acest impact, hai să-i spunem aşa, a tot ceea ce se întâmplă, la nivel central, să fie redus extraordinar de mult.

Atunci când vorbim de descentralizare, sunt elemente foarte importante, în contextul în care anumite fluxuri de mijloace financiare, care ar trebui să fie administrate de comunităţile locale, trec neapărat prin curtea administraţiei publice centrale, după care, penite, alese, ajung, respectiv, în curtea administraţiei publice locale. Şi aici, probabil că, este foarte mult de lucru şi trebuie să le dăm dreptate exponenţilor administraţiei publice locale că e necesar să aibă mai multe împuterniciri ca să administreze fonduri, mai drept zis, să recepţioneze şi, după care, respectiv, să le administreze.

Eu mă refer şi la impozitele pe bunuri, şi la impozitele pe salarii, şi la multe alte lucruri care nu sunt administrate corect. Însă există şi paşi concreţi: o idee al cărei exponent am fost şi eu, în partea ce ţine de modificarea destinaţiei terenurilor agricole, unde practic nu exista interesul autorităţilor publice locale pentru a modifica destinaţia terenurilor agricole, în sensul facilitării construirii pe aceste terenuri a anumitor obiective, de menire economică, socială, culturală şi aşa mai departe, deoarece autoritatea publică locală practic nu avea nimic din aceasta, sub aspect financiar.

Acum, după câte eu cunosc, chiar în sesiunea respectivă a Parlamentului, se va examina un proiect de lege prin care aceste fluxuri financiare, în urma schimbării destinaţiei terenurilor agricole în terenuri cu altă destinaţie, vor fi direcţionate către autoritatea publică locală.”
XS
SM
MD
LG