Linkuri accesibilitate

Eduard Țugui: „această politică de cadre a noului guvern mă face sceptic.”



Pentru economistul Vitalie Rapcea, ţintele economice ale premierului Iurie Leancă pentru primele 100 de zile de guvernare par uşor hazardate. Doar dacă acest guvern nu va da dovadă de supraputeri şi va produce miracole. Primul ministru este oarecum obligat să stăruie pe promisiunea de locuri de muncă, mai spune expertul, date fiind aşteptările extrem de ridicate ale populaţiei care se pot uşor deduce din sondaje:

„Singura modalitate prin care s-ar putea crea noi locuri de muncă pe termen scurt şi mediu sunt proiectele investiţionale în derulare sau care urmează să fie executate. Aşa că, în contextul în care climatul investiţional nu este unul foarte atractiv, oscilaţiile în ceea ce priveşte oferta forţei de muncă vor fi prea puţin importante ca să fie demne de remarcat. Doar dacă nu se întâmplă o minune şi se dă dovadă de o iscusinţă de neînchipuit în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor în industrie - cea mai mare creatoare de forţă de muncă.”

Principalele probleme privind îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor, o altă prioritate anunţată de premier, vor fi capacitatea sa de a asigura o bună administrare a proiectele finanţate din exterior, calitatea lucrărilor şi a mentenanţei ulterioare, mai crede Vitalie Rapcea:

„Aici aşteptările sunt foarte mari: drumurile trebuie reabilitate, mai ales că taxele de utilizare a acestor drumuri în stare deplorabile plătite de conducătorii auto s-au majorat semnificativ.

Personal, nu cred în miracole în acest sens pe motiv că modul în care sunt administrate proiectele de construcţie a drumurilor şi calitatea acestor lucrări, dar şi mentenanţa lor, lasă mult de dorit. Deci, promisiunile sunt mari, dar miracole nu cred să se întâmple. Dacă Vitalie Rapcea

Vitalie Rapcea

vom avea o dinamică pozitivă, deja va fi bine.”

Mai realiste par a fi însă ţintele de politica externă, la părerea analistului politic Eduard Ţugui de la IDIS Viitorul. Iurie Leancă pare să fi primit anumite asigurări de la cancelariile europene, spune expertul, că parafarea acordului de asociere, cu acordul de liber schimb inclus, ar fi posibilă la summit-ul de la Vilnius: pentru că în caz contrar siguranţa sa legată de acest subiect ar fi inexplicabilă. De ce ar da însă UE asemenea garanţii Republicii Moldova, dată fiind capacitatea clasei politice de a reinventa cu regularitate noi crize politice? Iată explicaţia lui Eduard Ţugui:

„Din mai multe considerente: întâi de toate pentru că parafarea nu înseamnă semnarea, iar semnarea va fi amânată, din câte înţeleg, cu un an de zile. Apoi, chiar dacă va fi semnat, acest document trebuie să fie ratificat, şi de Republica Moldova, şi de către statele membre ale UE. Şi atunci, să fie clar: nu ne admite nimeni în UE la Vilnius. Mai ales că în preambulul a acordului de asociere nu va fi stipulată expres perspectiva aderării Republicii Moldova la UE, aşa cum vor autorităţile.

Prin urmare, este un contract politic de bază pe care UE vrea să-l încheie cu Republica Moldova. Mexicul are din 1997 un aşa acord cu UE, Egiptul - din 2005.”

Angajamentul ferm exprimat de Iurie Leancă de a lupta cu corupţia, este, însă, la părerea expertului, un mesaj mai degrabă de consum extern:

„Este un mesaj pentru exterior, în primul rând pentru Comisia Europeană. Domnul Leancă merge acum la Bruxelles, pentru a se întâlni cu oficiali europenei şi a participa la cel mai înalt for instituţionalizat pe care îl are Republica Moldova în cooperarea cu UE. Sigur că comisarii europeni au în vizor lupta cu corupţia. Dar, deşi primul ministru declară că va fi abordată sistemic problemă, măsurile, instrumentele propuse sunt mai mult de ordin cosmetic, tehnic. Continuarea e-guvernării nu va soluţiona în fond problema corupţiei, după cum nu va rezolva-o nici noua formulă de funcţionare a CNA.”

Eduard Țugui

Eduard Țugui

Sinceritatea demersului respectiv mai ridică însă şi alte semne de întrebare, spune Eduard Ţugui: cum s-ar putea lupta efectiv cu corupţia după ce guvernul nou îi cuprinde, bunăoară, pe practic mai toţi miniştrii vechi, inclusiv pe cei ce figurează în anchetele CNA, iar instituţia responsabilă cu combaterea fenomenului a fost trecută din subordinea parlamentului în cea a guvernului.

„Singurul care a avut în mod direct deocamdată de suferit de la demiterea prin moţiune a guvernului Filat pentru corupţie este Vlad Filat. Noul guvern are în fond aceeaşi componenţă, cu trei miniştri figurând în cauze penale - de aceea fie şi această politică de cadre a noului guvern mă face sceptic.”

Ce poate obţine însă acest guvern, cu un mandat de doar un an şi jumătate, în reglementarea transnistreană? Potrivit expertului de la IDIS Viitorul, lucrurile aici se vor complica, întrucât câştigurile pe plan european ale guvernului vor însemna şi noi provocări din partea Tiraspolului:

„Din păcate, în Republica Moldova integrarea europeană este privită şi ca paradigmă principală pentru reintegrarea sa teritorială. Ceea ce se întâmplă în ultimul timp în stânga Nistrului ţine întâi de toate de acest parcurs european al Chişinăului. Pentru liberalizarea regimului de vize, Republica Moldova trebuie să-şi securizeze frontiera. Din câte înţeleg, a fost o înţelegere între UE şi Chişinău de a crea un filtru suplimentar pe Nistru. Şi anume în acest context se înscriu acţiunile administraţiei de la Tiraspol, ca şi această lege privind frontieră de stat a Transnistriei, care printr-o semnătură de pix ne lipseşte de o localitate întreagă- Varniţa. Aceste provocări se vor intensifica, pentru a nu permite Republicii Moldova nici măcar să creeze o frontieră administrativă pe Nistru. Nu ştiu în ce măsură guvernul are şi un pachet de soluţii. ”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG