În Germania continuă să existe pericolul terorismului de dreapta şi după descoperirea acţiunilor violente săvîrşite de aşa numita organizaţie, autointitulată Subterana Naţional-Socialistă (Nationalsozialistischer Untergrund, NSU). Asta rezultă din Raportul pentru anul 2012 al Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei (Verfassungsschutz) – adică a serviciului german de informaţii interne.
Din Raportul, prezentat marţi la Berlin, se desprinde că s-a înregistrat o uşoară scădere a numărului membrilor unor organizaţii extremiste de dreapta. În acelaşi timp însă, se arată în acelaşi document, că numărul infracţiunilor cu tentă xenofobă a crescut. Din cele 22.150 de persoane active în cadrul organizaţiilor extremiste, 43 la sută sunt considerate drept violente. Afinitatea extremiştilor de dreapta pentru arme şi explozibil constituie un potenţial latent de ameninţare.
Dezvăluirile legate de Subterana Naţional-socialistă (NSU) sunt o dovadă pentru dimensiunea violentă a scenei extremiste. În aceste zile, la München se desfăşoară procesul contra unei activiste şi a persoanelor de sprijin ale organizaţiei, acuzată de uciderea unor etnici turci, a unui grec şi a unei poliţiste germane.
Crimele organizaţiei au devenit cunoscute abia în urmă cu doi ani. Timp de peste 10 ani, autorităţile nu au reuşit să-i identifice pe făptaşi, ceea ce a declanşat un val de critici publice la adresa serviciului secret, acuzat de incompetenţă şi indulgenţă faţă de scena radicală de dreapta. În urma greşelilor dezvăluite de presa germană, ministrul federal de interne a anunţat o reformă internă a Oficiului. Reforma este destinată creşterii eficienţei serviciului secret intern şi va facilita o mai mare transparenţă a muncii operative.
Raportul prezentat de preşedintele Oficiului, Hans-Georg Maaßen, şi ministrul federal de interne, Hans-Peter Friedrich, se referă şi la creşterea aderenţilor unor grupări radicale islamiste. În cadrul acestor organizaţii activează peste 42.000 de persoane. În anul 2011 numărul membrilor era de 38.080. Activităţi radical-islamiste susţinute au fost înregistrate mai ales în cadrul mişcării salafiste (care a crescut de la 3.800, în 2011, la 4.500 anul trecut).
Raportul mai cuprinde capitole dedicate extremismului de stînga, criminalităţii antisemite, partidelor radicale de dreapta şi stînga, dar şi organizaţiilor islamiste, spionajului din partea Federaţiei Ruse, Republicii Populare Chineze, Iranului sau Siriei. Totodată, Raportul cuprinde şi un capitol în care se analizează activităţile organizaţiei „Bisericii” Scientologice, considerată totalitară şi în contradicţie cu principiile drepturilor universale ale omului.
