Linkuri accesibilitate

Cum este folosită linia de credit de 100.000.000 de euro, oferită de România după inundaţiile din 2010?


Armata luptând cu inundaţiile de la Nemţeni, iulie 2010

Armata luptând cu inundaţiile de la Nemţeni, iulie 2010

Interviu cu ministrul dezvoltării regionale şi construcţiilor Marcel Răducan.


După inundaţiile din 2010, România a pus la dispoziţia Republicii Moldova o linie de credit de aproximativ 100 de milioane de euro, bani gândiţi să finanţeze proiecte concrete de dezvoltare regională. Valentina Ursu a stat de vorbă cu Marcel Răducan, ministrul dezvoltării regionale şi construcţiilor:

Europa Liberă: Este adevărat că astăzi în Moldova construieşte cine vrea, cum vrea, unde vrea? Sau totuşi s-a făcut ordine?

Marcel Răducan: „Nu este adevărat. În Republica Moldova, construiesc doar acei care sunt licenţiaţi în construcţie, deoarece activitatea de întreprinzător în construcţie este licenţiată. Este domeniul supravegheat de stat: avem destul de multe probleme.”

Europa Liberă: Care sunt cele mai mari probleme?

Marcel Raducan

Marcel Raducan

Marcel Răducan: „Cele mai mari probleme sunt acelea când, firmele de construcţii, ca să obţină licenţă, să activeze în domeniul reglementat, cu părere de rău, pot să nu deţină bază de producere proprie şi specialişti proprii, pot să aibă contract cu cineva. Şi aici este cea mai mare problemă: cineva, având nişte relaţii undeva, a hotărât să îşi întemeieze o firmă de construcţii. Vine la un constructor mare, care stă în piaţă şi activează de zeci de ani şi spune: „Haideţi să facem un contract, că tu îmi prestezi servicii”.”

Europa Liberă: Un şiretlic s-a găsit şi aici.

Marcel Răducan: „Şi cu specialiştii acreditaţi în domeniu, şi cu bază materială acesta acceptă. Pe urmă, acesta şmecher câştigă licitaţia şi îl ia la subantrepriză pe cel care... asta în cel mai bun caz, dar, cu regret...”

Europa Liberă: În cel mai rău caz?

Marcel Răducan: „Inspectoratul de Stat în Construcţii depistează foarte multe cazuri când lucrările sunt îndeplinite de persoane care au fost în afara ţării şi au îndeplinit cea mai necalificată muncă la construcţii şi acuma se dau mari constructori. Sunt aceste probleme. Este destul de dificil ca să le depistăm pe toate, fiindcă, când vorbim de Inspectoratul de Stat în Construcţii, vorbim de 45 de inspectori în toată republica. Este foarte puţin. Dacă vorbim de Inspectoratul Ecologic, are patru sute şi ceva...”

Europa Liberă: Păi şi de ce nu încercaţi să aduceţi în corespundere cu norma legală şi aici?

Marcel Răducan: „Încercăm, deocamdată nu avem rezultate. Inspectoratul de Stat în Construcţii este un organ foarte important de stat care ar trebui să supravegheze mai strict acest domeniu în construcţii care este reglementat.”

Europa Liberă: Pentru că şi mediul rural se dezvoltă cu paşi destul de rapizi, există vreun control asupra faptului cum se dezvoltă satele?


Marcel Răducan: „Există, există. Cea mai mare problemă pe care o avem în mediul rural este că nu avem planuri urbanistice generale care ar fi o carte de căpătâi a administraţiei publice locale. Chiar săptămâna trecută am reuşit să aprobăm la guvern o hotărâre referitor la planurile de dezvoltare regionale şi zonale. Cu părere de rău, necesită mulţi bani ca să o realizăm. În Republica Moldova, localităţile sunt înzestrate cu planuri urbanistice generale din perioada anilor ’70. Obligaţiunea Ministerului, ca organ public central de administrare, este ca să elaborăm politici şi să supraveghem implementarea politicilor. Este nemijlocit funcţia administraţiei publice locale. Dar dacă administraţia publică locală nu are sursele necesare, atunci ne străduim să ajutăm colegii ca să îşi aducă în ordine documentele de urbanism, fiindcă, când vorbim de arhitectură şi urbanism, multă lume îşi face impresia că sunt doar elemente de arhitectură. Dar aici vorbim în complex despre dezvoltarea urbei, vorbim despre spitale, vorbim despre grădiniţe, vorbim despre magazine, vorbim despre drumuri de acces şi, numai în ultimul rând, vorbim de construcţii ca atare.”

Europa Liberă: Şi acum dumneavoastră aţi lăsat tot ce ţine de capitolul construcţii neautorizate sau aceste anexe în competenţa administraţiei publice locale? Dacă cetăţeanul doreşte să-şi mai facă ceva în curte, în gospodărie?

Marcel Răducan: „Noi nu am lăsat pe seama administraţiei publice locale nimic. Cum am zis, 45 de inspectori în construcţii, care sunt în toată republica, nicidecum nu pot să supravegheze şi să vadă fiecare metru pătrat, să-l cerceteze zilnic unde se construieşte. Aici este necesară şi implicarea poliţistului de sector: imediat ce a văzut primul şanţ apărut, ar fi normal să îl întreba dacă are autorizaţie pentru ca să demareze construcţiile. Cu regret, la noi le depistăm o bună parte deja când sunt construite, sunt atacate în judecată, judecata le dă dreptul să utilizeze aceste construcţii neautorizate care, până la urmă, devin, prin hotărâre de judecată, autorizate.”

Europa Liberă: Deci, încă o dată, ne convingem, calitatea justiţiei în Moldova...

Marcel Răducan: „Eu nu aş vrea să discut despre calitatea justiţiei în Moldova, dar sunt sigur că nu trebuie lăsat nici pe umerii administraţiei publice locale această problemă, dar nici pe umerii Inspectoratului de Stat în Construcţii. Deci toată lumea trebuie să lucreze în complex ca să rezolve această problemă, până la urmă, dăunătoare societăţii.”

Europa Liberă: Dar poate iarăşi reglementarea legală nu e?

Marcel Răducan: „Cred că nu este cel mai bun exemplu, dar am să vi-l dau: în China sunt 14 companii care au dreptul să construiască clădiri cu mai mult de 6 etaje.”

Europa Liberă: Şi în Moldova?

Marcel Răducan: „Şi în Moldova sunt câteva mii. Aici este problema.”

Europa Liberă: Să revenim şi la ajutorul pe care l-a acordat România Republicii Moldova. Cum sunt gestionaţi banii? Câţi din bani au ajuns? Câţi nu au ajuns?

Marcel Răducan: „Foarte multe speculaţii sunt pe aceste 100 de milioane de euro şi practic nu există nicio emisiune unde să se discute despre Ministerul Dezvoltării şi să nu se discute şi despre banii aceştia.”

Europa Liberă: Domnule ministru, 100 de milioane de euro totuşi e o sumă.

Marcel Răducan: „Exact. E o sumă foarte mare. Deci 100 de milioane de euro este chiar prea mult pentru dezvoltarea regională în Republica Moldova. Deci care este situaţia la moment? Din aceşti bani, din suma de 100 de milioane, am avut ajutor pentru sinistraţii de la Cotul Morii, Nemţeni şi Obileni circa 9 milioane de euro. În rest, am pregătit proiecte pentru colegii de la Ministerul Dezvoltării din România care administrează aceşti bani. Aceste proiecte acuma se află la Bucureşti. Şi sperăm, până la finele anului, să avem o claritate.”

Europa Liberă: Dar aţi avut replici din partea partenerilor de la Bucureşti că proiectele nu sunt de cea mai bună calitate?

Marcel Răducan: „Haideţi să vedem ce înseamnă cea mai bună calitate şi cine este în drept să zică...”

Europa Liberă: Ca să poată acoperi banii care sunt solicitaţi.

Marcel Răducan: „...şi cine este în drept să zică: proiectele sunt de calitate sau nu. Toate proiectele propuse colegilor de la Ministerul Dezvoltării de la Bucureşti pentru finanţare au trecut verificarea de stat, chiar am semnat atunci când le-am trimis la Bucureşti.”

Europa Liberă: Câte proiecte sunt?

Marcel Răducan: „Deci astăzi la Bucureşti avem 5 proiecte.”

Europa Liberă: În ce domeniu?

Marcel Răducan: „O şcoală, două porţiuni de drum pentru reabilitare şi avem o grădiniţă.”

Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi că nu ar avea bani Bucureştiul să-i ofere?

Marcel Răducan: „Eu nu cred nimic. Eu aştept aceste proiecte să fie realizate, după cum am avut înţelegerea cu colegii din România.”

Europa Liberă: Şi dacă o parte din aceşti bani, de 100 de milioane de euro, vor merge pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni? Am înţeles că este o prioritate şi pentru partea română. Atunci s-ar putea ca parte din aceste proiecte pe care le-aţi înaintat dumneavoastră să nu mai aibă sorţi de izbândă?

Marcel Răducan: „S-ar putea. Suntem conştienţi de 3 ani de zile.”

Europa Liberă: Şi admiteţi că totuşi o prioritate mai mare ar fi darea în exploatare a gazoductului Iaşi-Ungheni?

Marcel Răducan: „Admitem că priorităţile sunt stabilite de către guvernul Republicii Moldova şi guvernul României, pentru a accesa aceste surse. Dacă vorbim de un proiect atât de important, proiectul gazoductului, sigur că nu putem să avem ceva contra.”

Europa Liberă: Şi atunci vă lipsiţi de aceste proiecte pe care le-aţi anunţat mai devreme.

Marcel Răducan: „Nu ne lipsim noi, se lipseşte aplicantul.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG