Linkuri accesibilitate

Iacob Pîntea: „Avem aşa rupturi, nu peste tot, numai unde-s zonele cam slabe, din cauza că nu-i cu ce, nu avem finanţe, nu avem utilaj...”


Luna aceasta se împlinesc trei ani de la inundațiile din 2010, care au lăsat fără adăpost zeci de familii mai ales în lunca Prutului. Vremea curentă capricioasă și imaginile televizate ale inundațiilor actuale din Cehia sau Germania i-au făcut pe unii să se întrebe dacă autoritățile moldovene au învățat lecția de acum trei ani și au pregătit măsuri suplimentare de precauție și de salvare.

De la Valeriu Cazac, şeful direcţiei Hidrologie din cadrul Serviciul Hidrometeorologic, am aflt dacă în prezent există premise pentru repetarea scenariului din vara anului 2010?

“După calculele noastre care le avem, măsurătorile de debite şi scurgerile prin râurile noastre şi prognozele meteorologice, la moment nu, dar în viitor oricând trebuie să fim gata pentru inundaţii asemănătoare anului 2008 sau 2010 fiindcă natura este imprevizibilă, nimeni nu poate efectua nişte prognoze de lungă durată să spună că peste o lună,două sau în toamnă o să ne confruntăm şi noi cu astfel de situaţie.”

Pentru a preîntîmpina dezastrele şi a minimiza pagubele, autorităţile trebuie să dispună de o hartă a zonelor cu risc de inundaţii, susţine Vladimir Garaba, preşedintele organizaţiei teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova.

„Având aşa o hartă, autorităţile la elaborarea planurilor urbanistice ar trebui să ţină cont, dacă nu au planuri urbanistice cel puţin ei organizează o activitate, să interzică construirea acestor case în zonele inundabile, asta este cea mai bună cale de a evita pierderele economice.”

Agenţia Apele Moldovei are în gestiune digurile şi lacurile de acumulare de pe râurile Nistru şi Prut. Reprezentantul instituţiei, Ivan Cuceinic, explică ce măsuri de precauţie s-au luat pentru a preveni eventualele revărsări de apă:

„Noi neapărat controlăm nivelul de apă în lacurile de acumulare Costeşti-Stănca şi Novodnestrovsk, de ieri noi am mărit debitul de evacuare dacă în caz de necesitate, va fi o viitură, s-o primim în lacul de acumulare.”

Ivan Cuceinic dă asigurări că instituţia pe care o reprezintă are elaborată o hartă a zonelor cu risc de inundaţii, însă datele incluse în ea sunt vechi, tocmai din 2001.

„Da ea trebuie de reactualizat şi noi avem planul de reactualizare şi o vom elabora şi în format digital... pina în 2015... .”

Europa Liberă: Dacă harta este învechită şi presupun ca există localităţi care nu sunt incluse, cum ele sunt înştiinţate, cum sunt înştiinţaţi oamenii,autorităţile locale?


Ivan Cuceinic: „Noi înştiinţăm pe toate organele publice locale care sunt în zonele posibile de inundaţii prin organele publice raionale, prin organizaţiile subordonate agenţiei Apele Moldovei şi prin Serviciile Protecţiei Civile.”

Dar cum se asigură autorităţile la nivel local? Iată ce ne-a spus Iacob Pîntea, primar al comunei Măcăreşiti din raionul Ungheni, sat care a avut de pătimit de pe urma inundaţiilor din 2010:

„Digul nu-i într-o stare tocmai bună, în orice caz rezistăm şi noi cu ceia ce putem.”

Europa Liberă: Din ce cauză el nu este într-o stare bună?

Iacob Pîntea: „Cum, avem aşa rupturi nu peste tot numai unde-s zonele cam slabe, din cauza că nu-i cu ce, nu avem finanţe, nu avem utilaj pentru aşa ceva acuma şi noi reparăm cu ce putem. Ştiţi la sate prea puţin i se atrag atenţia până când atuncea ne văd în situaţii grave, atuncea ne trag atenţie.”

Europa Liberă: Inundaţiile au fost, oamenii au fost mutaţi în altă parte sau…?

Iacob Pîntea: „Tot se află la locul vechi, cu toate că noi le-am alocat aici locuri de case, au şi locuri de case şi bani au luat şi ei luând şi banii sau reparat acolo unde se află la moment în zona de inundaţii în caz de posibile inundaţii cred că are să se repete.”

În timpul inundaţiilor din vara anului 2010 două persoane şi-au pierdut viaţa iar pierderile materiale au fost estimate de către autorităţi la circa 60 de milioane de euro.
XS
SM
MD
LG