Linkuri accesibilitate

Veaceslav Negruţa: „Ne vom concentra asupra situaţiei care este la moment şi ce trebuie să facem mai departe pentru a ajusta, în măsura în care să nu apară dezechilibre pe viitor.”

Crearea de noi locuri de muncă, mărirea pensiilor şi salariilor şi lupta împotriva corupţiei ar trebuie să fie priorităţile partidelor şi implicit ale guvernului, arată sondajul IMAS dat astăzi publicităţii. Valentina Ursu a stat de vorbă cu ministrul de finanţe Veaceslav Negruţa despre condiţiile de care ar fi nevoie, de exemplu, un nou acord cu FMI, pentru ca guvernul să răspundă aşteptărilor alegătorilor:

Veaceslav Negruţa: „De fapt, este o misiune mai mult de politeţe, să zic aşa, pentru că va fi finalizată misiunea fostului şef al misiunii Fondului Monetar Internaţional, domnului Nikolay Gueorguiev, care a muncit trei ani şi ceva cu Republica Moldova. Va veni altă persoană şi va fi prezentat ca şi şef al misiunii care va lucra, în continuare, cu Republica Moldova. Pe de altă parte, este adevărat că misiunea şi-a pus şi scop lucrativ, în sensul să facă o scanare a situaţiei care este în Republica Moldova, aspecte de macroeconomie, tendinţe în economia Republicii Moldova, aspecte ce ţin de finanţele publice şi de sistemul bancar. Există şi alte aspecte ce ţin de reformele structurale care şi-au pierdut din viteză şi vor constata anumite situaţii.”

Europa Liberă: Care din acestea şi-au pierdut din viteză?

Veaceslav Negruţa: „Inclusiv anumite procese ce ţineau de reorganizarea şi de o eventuală pregătire pentru privatizarea anumitor active ale statului. Sigur că sunt şi alte aspecte care, într-o măsură mai mică sau mai mare, sunt în agenda misiunii Fondului Monetar Internaţional.”

Europa Liberă: Aşteptaţi să vă aducă şi câteva reproşuri pentru că aţi operat acele majorări de salarii, de pensii?

Veaceslav Negruţa: „Sigur că noi am avut discuţii şi reproşuri suficiente, pe parcursul discuţiilor, când încă eram în program cu Fondul Monetar Internaţional pe durata prelungită. Evident că au fost anumite acţiuni care au deranjat partenerii noştri, acţiuni care nu au fost la etapa necesară coordonate, este adevărat. Până la urmă, au fost anumite decizii asumate politic. Şi respectiv argumentele noastre au venit să atenueze din acel deranj care a existat la nivel de Fondul Monetar.”

Europa Liberă: Dar de unde aţi găsit bani?

Veaceslav Negruţa: „De fapt, am făcut o evaluare a posibilităţilor care au fost stabilite în bugetul pentru anul 2013. Respectiv, prin rectificare de buget, resursele necesare sunt asigurate. Acum, probabil că vor fi discuţii, dar mai puţin pe explicaţii ce a fost şi decizii care au fost luate. Ne vom concentra asupra situaţiei care este la moment şi ce trebuie să facem mai departe pentru a ajusta, în măsura în care să nu apară dezechilibre pe viitor, la nivel macroeconomic şi la nivel de finanţe publice naţionale.”

Europa Liberă: Dar nu au întârziat să vină critici de la anumiţi deputaţi din Parlament, de exemplu, pentru Europa Liberă, doamna Greceanîi zicea că acele majorări pe care le-aţi operat, în luna aprilie, sunt valabile doar pentru anul în curs, nu vor fi luate în calcul, când se va calcula mărimea pensiei.

Veaceslav Negruţa

Veaceslav Negruţa

Veaceslav Negruţa: „De fapt, am mers strict conform normei legale: indexarea pensiilor s-a făcut strict conform legii şi aceasta serveşte ca şi bază de indexări mai departe. Tot ce ţine de suplimentele respective la pensii sunt suplimente reieşind din posibilităţile şi capacităţile bugetare ale anului respectiv. În funcţie de posibilităţile bugetului pe anul viitor, vor fi sau nu vor fi, vor fi mai mari sau vor fi mai mici, dar indexarea este asigurată prin lege, suplimentele deja în funcţie de cum merge colectarea, încasarea şi respectiv disponibilitatea banilor pentru a face faţă acestor situaţii.”

Europa Liberă: Aţi definitivat un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional?

Veaceslav Negruţa: „Nu, va fi, probabil, subiect al altei misiuni a Fondului Monetar, probabil că un pic mai târziu, imediat după ce colegii de la Fondul Monetar vor face cunoştinţă şi cu anumite obiective ale programului de activitate a noului guvern, anumite accente şi priorităţi în politicile economice şi financiare. Cred că vom fi gata să iniţiem aceste discuţii pe un nou program. Eu vreau să-mi reafirm poziţia mea că Republica Moldova are nevoie de un nou program cu Fondul Monetar. Existenţa unui program cu Fondul nu înseamnă doar acces la resurse financiare. Aceasta înseamnă, de fapt, relaţii stabile, de parteneriat cu multe alte instituţii financiare, de rând cu Fondul Monetar, cu Banca Mondială, Banca Europeană şi alte instituţii, Uniunea Europeană. Pe de altă parte, existenţa unui program pentru o ţară care este în perioadă de tranziţie, este foarte importantă certitudinea dată pentru potenţialii investitori. Perioada când investitorii străini au fost în aşteptare pentru a lua decizii de a investi în Republica Moldova, într-o bună zi, se va termina şi vor căuta posibilităţi de a investi. Noi ne dorim ca aceşti investitori să aleagă Republica Moldova. Pentru aceasta e nevoie de a avea aceste relaţii confirmate la nivel internaţional, de către Fond, de către Bancă, de către alte instituţii europene.”

Europa Liberă: Dar asistenţa financiară din partea FMI mai ajută la menţinerea bugetului?

Veaceslav Negruţa: „Nu, pentru că pachetul financiar care a fost iniţial stabilit pentru trei ani cu Fondul doar pentru primii un an şi jumate a avut componenta de suport bugetar. Ulterior, toate mijloacele de la Fondul Monetar au mers pentru completarea rezervelor valutare la Banca Naţională. Respectiv, tot ce va urma mai departe nicidecum nu va fi ca şi suport bugetar din partea Fondului Monetar. Dacă vor fi careva alocări valutare, vor fi doar pentru rezervele valutare. Dar noi vrem să avem un fel de aranjament special cu Fondul Monetar şi să avem acces la mijloacele financiare doar în cazul dacă avem necesitate de aceste resurse. Sunt şi astfel de aranjamente, urmează să discutăm cu colegii de la Fondul Monetar.”

Europa Liberă: Pe parcurs, ştiu că aţi discutat foarte mult referitor la o mai bună administrare fiscală, vamală. Acum vă propuneţi să creaţi o Agenţie, cum va fi? Sau şi criticile din exterior v-au făcut să ajungeţi la concluzia că trebuie să fie această Agenţie creată?

Veaceslav Negruţa: „La moment, este o decizie politică de a crea această Agenţie a Veniturilor Publice, care va fi în subordinea guvernului. Decizia este la nivel politic, respectiv vom gândi cum să implementăm această decizie. Doi: ceea ce ţine de Fond, noi am văzut, de fapt, opinia expusă de către reprezentantul permanent la Chişinău care a constatat că sunt două instituţii cu un grad de reformare diferit. În pofida tuturor discuţiilor care au fost publice, unele corecte, altele mai puţin corecte, unele obiective, altele subiective, constatăm că, în administrarea fiscală, într-adevăr, reformele au avut loc. Este constatat şi de misiunile anuale speciale pe tema administrării fiscale. Au avut loc anumite reforme care urmează să dea şi rod. Respectiv n-ar fi bine să se piardă din aceste reforme, iar viteza reformei să fie pe măsură accelerată. Pe de altă parte, în domeniul administrării vamale, sunt anumite elemente fixate, doar că reforma propriu-zisă urmează în anii următori. Respectiv, punctul de vedere al Fondului Monetar îl acceptăm aşa cum a fost expus. Iar cât priveşte misiunea, vom avea discuţii la subiectul dat şi nu exclud să vorbim deja la concret. Având decizia politică, pe de o parte, să ascultăm şi anumite recomandări cum să facem mai bine ca această Agenţie a Veniturilor Publice să fie mai eficientă în administrarea vamală şi fiscală, pe de altă parte, să fie preluată experienţa care există în întreaga lume, de introducere a sistemului informaţional, de eliminare a factorului uman în luarea deciziilor şi, respectiv, de a-l duce la un grad mai mare, aşa-numitul grad de conformare fiscală pentru toţi agenţii economici.”

Europa Liberă: Veniturile la buget sunt cele pe care le-aţi preconizat să le aveţi?

Veaceslav Negruţa: „Da, deocamdată cu încasările la buget mergem pas în pas cu ceea ce am avut programat.”

Europa Liberă: Cum vărsaţi lumină asupra situaţiei de la „Agroindbank”?

Veaceslav Negruţa: „Bine, este o situaţie complicată şi, probabil că, instituţiile cum sunt regulatorul Banca Naţională şi Comisia Naţională pentru Pieţi Financiare ar trebui să aducă mai multă claritate ce se întâmplă totuşi la „MoldovaAgroindbank”. Este adevărat că anumite elemente sunt destul de periculoase, în condiţiile în care sunt nişte tranzacţii dubioase sau apare, planează această suspiciune, sigur că intervenţia instituţiilor statului trebuie să fie pe măsură. Pentru aceasta, sunt suficiente posibilităţi. E nevoie de a finaliza acest exerciţiu de colectare a informaţiilor în care sunt implicate toate instituţiile statului şi a avea finalitate cu situaţia respectivă. Dacă e cazul, de impus restricţii şi blocaj pe aceste acţiuni, să se facă astfel. Dacă se constată că nu e aşa, atunci să fie foarte clar: orice mesaj prost, orice mesaj dintr-o parte sau din alta, face rău instituţiei bancare, o instituţie care este vie, care este financiar stabilă şi care merită o dezvoltare, în continuare, pe măsură.”

Europa Liberă: Domnule ministru, dar se suprapun două aspecte: pe de o parte, acest atac de tip raider asupra celei mai mari bănci din Moldova, „Agroindbank”, iar pe de altă parte, această solicitare a acţionarilor să îşi schimbe conducerea instituţiei bancare.

Veaceslav Negruţa: „Eu îmi aduc aminte de situaţia din decembrie 2011, ianuarie-februarie 2012, când astfel de elemente au existat la Banca de Economii, când unii încă nu şi-au confirmat legitimitatea intrării în posesia şi deţinerea acestor acţiuni, dar deja pretind la convocări de adunări generale, cu pretenţii de a schimba conducerea. Şi, din păcate, mesajele, care sunt prezentate pentru a-şi argumenta această solicitare, sunt departe de a fi reale. Şi atunci mă întreb care este scopul acestor acţionari, hai să zic aşa, asupra cărora planează încă anumită neclaritate.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ziceaţi că veţi veni cu nişte modificări la legi ca să îmbunătăţiţi norma legală.

Veaceslav Negruţa: „Da, noi, de fapt, am avut discuţii şi în cadrul Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară, aceasta şi a fost indicaţia guvernului, să elaborăm un proiect de lege care să stabilească sau să elimine cu totul acest plafon de 5% în care să poată interveni regulatorul şi să verifice buna intenţie a noilor acţionari. Prin urmare, iniţiativa dată acum trece procedura de avizare pe intern, când va fi gata proiectul respectiv va fi prezentat spre discuţii publicului.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG