Linkuri accesibilitate

Preşedintele Ligii Bancherilor din Republica Moldova, Dumitru Ursu, răspunzând întrebărilor Valentina Ursu.

Ministerul Finanțelor promite să vină cu o inițiativă legislativă prin a propune lichidarea pragului în care regulatorul pieții financiar bancare, Banca Națională a Moldovei, este înștiințată despre beneficiarii acțiunilor de la băncile comerciale. Acest proiect urmează a fi elaborat în contextul în care mai multe bănci și instituții financiare din țară au acuzat că sunt supuse unor acțiuni de tip raider. Intre timp, Banca Națională a promis că va face lumină la Moldova Agroindbank, care s-a plâns că ar fi ținta unui atac raider. Valentina Ursu a stat de vorba cu preşedintele Ligii Bancherilor din Republica Moldova, Dumitru Ursu.

Europa Liberă: Cum să explicaţi faptul că, în ultimul timp, anume asupra sistemului bancar din Republica Moldova se fac aceste atacuri de tip raider? Cine ar fi interesat şi de ce?

Dumitru Ursu

Dumitru Ursu

Dumitru Ursu: „Eu nu cred că principala ţintă a economiei Moldovei este sectorul bancar. Sunt sectoare mult mai profitabile: sectorul energetic, sectorul termo, căile ferate, de infrastructură. Aceste lucruri au fost, sunt şi vor fi, probabil, dar nu vor fi atât de mult mediatizate cum este sectorul bancar. De ce acest sector este mult mai vulnerabil? Pentru că băncile îşi desfăşoară activitatea, resursele fiind, în primul rând, depozitele populaţiei. Şi aici este aspectul nu numai economic al problemei, când discutăm despre situaţia unei bănci sau a întregului sector bancar, dar despre aspectul politic al problemei. Pentru că depozitele populaţiei este şi o problemă socială, şi o problemă politică. Să înţelegem un singur lucru: suntem o economie în tranziţie, o economie care nu este fundamentată încă din punctul de vedere al economiei de piaţă, în care sunt aceste tentaţii de a se îmbogăţi peste noapte.”

Europa Liberă: Banca Naţională a promis să facă lumină la „MoldovaAgroindbank”, care s-a plâns că ar fi ţinta unui atac raider. De ce a nimerit cea mai mare bancă a Moldovei pe această listă?

Dumitru Ursu: „MoldovaAgroindbank” astăzi este prima bancă după nivelul capitalului, după nivelul activelor şi al multor indicatori bancari, este, probabil, şi cea mai atractivă pentru populaţie, pentru clienţi, dar şi din acest punct de vedere al acestor scheme pe care dumneavoastră numai ce le-aţi menţionat. Această bancă a fost ţinta unor astfel de acţiuni şi când au fost intervenţiile respective şi ale organelor de stat, acuma se repetă practic această situaţie. Este o situaţie destul de confuză, pentru că este poziţia oficială a conducerii „MoldovaAgroindbank”, a managementului băncii, mă refer la organele de conducere, la consiliul de administraţie al acestei bănci, la comitetul executiv. Şi sunt comunicatele de presă ale acelor companii care practic se vorbeşte că au cumpărat sau au preluat aceste acţiuni ale băncii. Deci este o situaţie care rămâne să fie elucidată, până la urmă, de către reglementatorul pieţei bancare, de către Banca Naţională a Moldovei. Astfel de interpelări de către Banca Naţională au fost făcute în adresa acestor acţionari. Este şi un timp limită, 10 iunie. Deci, în acest timp, trebuie să demonstreze cine sunt ei...”

Europa Liberă: De ce atât de greu se face această identificare?

Dumitru Ursu: „Este o identificare deloc uşoară, cea mai grea problemă, de la momentul fondării Băncii Naţionale, de a identifica beneficiarii efectivi. Pentru că, în primul rând, Banca Naţională nu are competenţele şi atribuţiile de a efectua careva măsuri de anchetă şi, în această privinţă, este foarte greu de a depista cine este beneficiarul efectiv. Al doilea la mână: totuşi acuma este mult mai simplu pentru că, după ceea ce s-a întâmplat în 2011, au apărut şi multe organizaţii şi competenţe noi faţă de organele de supraveghere, cu referinţă la prevenirea şi combaterea spălării banilor. Este deja o colaborare foarte eficientă, inclusiv cu Centrul Naţional Anticorupţie din Republica Moldova. Şi aceste informaţii clar că Banca Naţională le solicită de la acţionari. Dar, probabil, şi este interesul Băncii Naţionale de a solicita această informaţie şi pe alte canale de stat, de la alte organizaţii care au aceste competenţe şi acest domeniu de activitate. Şi, probabil, după aceea decizia finală va fi luată după ce vor fi totalizate aceste materiale.”

Europa Liberă: Dar există şi câteva solicitări precum că s-ar dori şi schimbarea conducerii băncii. Ar fi dependentă solicitarea de situaţia creată?

Dumitru Ursu: „Eu nu cred că aceasta e cea mai importantă problemă în activitatea unei bănci, schimbarea managementului, este un lucru absolut real, normal, când au loc adunările generale ordinare, când, din timp, se pregăteşte o schimbare în activitatea băncii. Această solicitare vine din partea acestor noi acţionari sau persoane neidentificate, la momentul actual, de schimbare şi a conducerii băncii. Cred că rămâne de văzut cine sunt ei şi dacă activează legal. Dacă activează în cadrul legal, atunci sigur că au dreptul, conform legislaţiei în vigoare, societăţilor pe acţiuni, Legea instituţiilor financiare de a convoca o astfel de şedinţă a adunării generale unde pot fi puse în discuţie orice chestiuni, inclusiv la organele de conducere ale băncii. Dacă cadrul legal nu le permite să activeze, rămâne să decidă totuşi Banca Naţională a Moldovei, atunci, conform din nou, legislaţiei în vigoare, care a fost aprobată anul trecut, în urma din nou, a acelor acţiuni care s-au petrecut în 2011, deci, în cazul acesta, Banca Naţională are dreptul de a bloca dreptul de vot al acestor companii care au preluat acţiunile băncii, de a le interzice să iniţieze careva adunări generale şi multe alte lucruri. O incertitudine care este bine să fie rezolvată cât mai curând posibil. Dar înţelegem că nu este atât de simplu, pentru că se cer nişte informaţii foarte bine documentate.”

Europa Liberă: Admiteţi că asemenea atacuri de tip raider pot să se producă şi asupra altor instituţii bancare? Pot autorităţile statului să anticipeze acest lucru?

Dumitru Ursu: „Astfel de acţiuni pot să se întâmple şi cu alte instituţii financiare, şi nu numai din sectorul bancar. Eu nu cred că este posibil de a anticipa totalmente astfel de acţiuni, dar este important să avem un cadru legal foarte bine pus la punct, să avem nişte instituţii care activează în conformitate cu competenţa şi atribuţiile respective şi îşi doresc să execute aceste atribuţii. E normal să avem şi o stabilitate politică în ţară, pentru că, de obicei, unde se întâmplă? Unde sunt verigile slabe, începând de la puterea politică şi după aceea rămâne sectorul economic. Acolo se fac aceste încercări de a câştiga un ban mult mai uşor. Dar nu vreau totuşi să dramatizez situaţia din Republica Moldova, deoarece astfel de situaţii au fost şi la vecinii noştri. Suntem nişte economii în tranziţie care nu sunt încă foarte bine aliniate la principiile economiei de piaţă. Ceea ce, probabil, ne lipseşte foarte mult în activitatea bancară, dar nu numai în activitatea bancară, în activitatea financiară, în general. Este un exemplu de guvernanţă corporativă care lipseşte practic la noi, în multe domenii de activitate, inclusiv mă refer la transparenţa acţionariatului, nu numai în sectorul bancar, dar şi în alte instituţii financiare.”

Europa Liberă: Pe cât de mult s-a clarificat situaţia la Banca de Economii?

Dumitru Ursu: „Se vorbea de careva preluări, de careva schimb de pachete de acţiuni, se vorbea despre oportunitatea şi necesitatea stringentă de a completa capitalul acestei bănci, ca, până la urmă, să ajungem astăzi la situaţia respectivă când banca activează într-un cadru cât de cât legal, având un capital minim de 200 de milioane. Şi nu se prea aude că deja este această necesitate stringentă de a completa capitalul băncii. Eu nu vreau să menţionez că s-a făcut ceva intenţionat sau în detrimentul cuiva, dar totul trebuie să fie într-o dinamică relativă ca să putem compara acele acţiuni care au fost întreprinse în trecut şi la momentul actual. Acolo tot se vorbea despre preluări respective. Până la urmă, banca activează într-un regim normal şi am şi eu multe semne de întrebări.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, domnule Dumitru Ursu, face faţă provocărilor externe Republica Moldova? Am în vedere aicea ponderea comerţului cu Uniunea Europeană, dar şi numărul mare de migranţi din Republica Moldova, care activează în acest spaţiu european. Tensiunile din zona euro s-au răsfrânt asupra mediului economic autohton, prin canalul fluxului de capital şi al comerţului extern?

Dumitru Ursu: „Sigur că da, dar să nu uităm că anul trecut practic am revenit la acea cifră tradiţională pentru Republica Moldova, când defalcările migranţilor transferate în Republica Moldova prin sistemul bancar, deci, sistemul oficial se cifrau undeva tot timpul la un miliard cinci sute, un miliard şase sute de milioane de dolari. Noi am revenit practic la această cifră anul trecut. Aceasta, în primul rând, este ceva important şi pentru Uniunea Europeană ca acele măsuri care au fost întreprinse în zona euro şi, în primul rând, de liderul zonei euro, Germania. Poate nu atât de populare pentru multe ţări care fac parte din această uniune economică, uniune politică, în primul rând. Şi atunci îmi pun şi eu întrebarea: dar când au fost cooptate la acest sistem economic, nu şi-au dat bine seama că sunt nişte măsuri foarte clar expuse în tratatul respectiv de la Maastricht? Despre deficitul bugetar, despre nivelul inflaţiei de care practic au uitat toţi şi despre datoria internă. Deci s-au uitat, când a fost bine, a fost bine pentru toţi. Acuma s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Pentru Moldova este important ca acest flux, pe care îl avem de bani de peste hotare, să fie investit în sectorul real al economiei. Cu părere de rău, nu se întâmplă lucrul acesta.”

Europa Liberă: Se duce totul la consum? Remitenţele merg la consum.

Dumitru Ursu: „Da. Remitenţele merg, cu părere de rău, la consum. Şi, din nou stimulăm nu producătorul autohton, dar îi stimulăm pe acei de la care importăm de peste hotare.”

Europa Liberă: Dacă nu ar exista sau nu ar veni acest flux de remitenţe, ce s-ar fi întâmplat?

Dumitru Ursu: „Eu cred că Republica Moldova avea să rămână în continuare liberă şi independentă, şi suverană, dar, probabil, cu o altă structură a economiei naţionale. Mă refer la capitolul producere, dar şi la capitolul export. Dar să înţelegem un singur lucru: prin această situaţie, au trecut toate ţările, care, mai devreme sau mai târziu, au aderat la Uniunea European, aceeaşi Portugalie, aceeaşi Grecie, aceeaşi Spanie. Deci, sunt nişte lucruri care se întâmplă pe continent, bune sau rele, dar, într-un fel, ele au fost benefice, acest flux de bani care, în primii ani de independenţă pentru că ne-au permis atunci d a completa rezervele valutare ale Republicii Moldova. Şi eram, cât de cât eligibili, la multe capitole pentru investiţii străine în Republica Moldova, pentru relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional, cu Banca Mondială, multe lucruri care nu ne-ar fi permis, dacă nu ar fi fost aceşti oameni care au activat peste hotare. În general, am export o aşa marfă care se numeşte forţa umană practică.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG