De ce serviciile publice din Moldova sunt „necalitative”

Bugete limitate, utilaje învechite şi un dialog deficitar între autorităţile locale şi cele centrale - împiedică primăriile din ţară să îmbunătăţească serviciile publice de aprovizionare cu apă, canalizare şi transport. La această concluzie au ajuns experţii Asociaţiei pentru Democraţie Participativă „ADEPT” care, între altele, mai constată că nivelul serviciilor prestate de administraţiile locale nu justifică banii pe care consumatorii îi scot din buzunar. Detalii are Diana Răileanu:

„Necalitative” - astfel a descris Viorel Chivriga, expert ADEPT, serviciile prestate de autorităţile publice locale din 17 oraşe ale ţării, analizate în cadrul raportului „Serviciile publice de gospodărie comunală în municipii şi centre raionale”:

„Avem o mulţime de carenţe legate de costuri, de standarde, de accesibilitate, de transparenţă... e o situaţie care trebuie să fie remediată şi cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru ţară. Oamenii noştri au dreptul şi au nevoie de acces la servicii de calitate.”

Datele raportului lansat astăzi de Asociaţia ADEPT arată că accesul la principalele servicii publice diferă de la o localitate la alta. De exemplu, dacă în oraşele Cimişlia sau Ialoveni, nouă din zece locuitori beneficiază de serviciul public de alimentare cu apă, la Nisporeni acces la apă au doar doi din zece consumatori. Situaţia s-ar schimba, crede Viorel Chivriga, dacă la nivel local ar exista mai multă autonomie financiară, fapt care ar asigura o gestionare mai eficientă a banului public:

„În foarte multe cazuri statul şi municipalităţile nu se aud unii pe alţii şi, în al doilea rând, nu există o dorinţă şi o voinţă politică la nivel de stat pentru a permite municipalităţilor să devină nişte centre foarte puternice în regiune. De fapt, aceasta este cea mai problemă şi cea mai mare promisiune a tuturor guvernărilor precedente. Se simte că în foarte multe cazuri instituţiile de stat se tem de a permite o mai mare libertate municipalităţilor şi eu cred că e o problemă gravă. O primărie puternică este capabilă de a rezolva toate problemele la nivel de localitate şi nu numai.”

Constatarea expertului de la ADEPT este confirmată de Petru Burlacu, primarul oraşului Cahul, care susţine că deseori politicile de dezvoltare regională ale Guvernului nu coincid cu nevoile reale ale administraţiilor locale:

„Ministerele, prin intermediul Agenţiilor de Dezvoltare, în baza Fondurilor de Dezvoltare Regională să ia în consideraţie Strategia Raională, deoarece sunt în unele localităţi deja alocate surse, construite apeducte, însă nu corespund dezvoltării sau extinderii altei localităţi, ceea ce creează dificultăţi şi alocarea de surse mai mari pentru a aproviziona şi alimenta cetăţenii. Ar fi bine ca Strategia raională să fie elaborată şi concordată cu cea regională. Aceste servicii ar fi foarte bine să fie regionale.”

O altă concluzie la care au ajuns experţii ADEPT în raportul despre calitatea serviciilor publice este că deseori nivelul serviciilor prestate de administraţiile locale nu justifică banii pe care consumatorii îi scot din buzunar. Cum poate fi schimbată situaţia, am căutat să aflu de la co-autoarea studiului, Polina Panainte:

„Cred că un răspuns simplu la această întrebare ar fi: mai multe investiţii. Dar să ştiţi că nu întotdeauna investiţiile sunt cele care rezolvă o situaţie şi neapărat o să ducă la creşterea calităţii serviciilor. Una dintre concluziile la care noi am ajuns a fost că este necesar, în primul rând, să fie date veridice despre calitatea acestor servicii. Când se va şti cu exactitate în ce oraş şi cum se prestează un serviciu, ce calitate a serviciului este furnizată consumatorilor, în asemenea condiţii Guvernul Republicii Moldova, autorităţile publice locale vor şti mai bine unde este cazul să fie investiţi banii pentru a obţine rezultate maxime.”

La părerea experţilor ADEPT calitatea serviciilor publice ar putea fi îmbunătăţită şi atunci când finanţarea localităţilor nu se va mai face pe criterii politice.