Linkuri accesibilitate

Igor Boţan: „Acest spaţiu trebuie să facă parte din centura prietenilor Uniunii Europene, mai cu seamă că Uniunea Europeană a investit destul de multe resurse în Republica Moldova, ca să transforme ţara noastră într-o istorie de succes.”


În recenta criză politică de la Chişinău, încheiată săptămâna trecută cu validarea noului cabinet pro occidental condus de Iurie Leancă şi cu alegerea noului preşedinte al Parlamentului, Uniunii Europeana a jucat un rol important. Comisarul Uniunii pentru extindere Stefan Fule a vizitat Moldova şi s-a întâlnit cu liderii tuturor partidelor, importanţi reprezentaţi ai Parlamentului European au fost la Chişinău înainte de votul din parlament, iar reprezentantul Uniunii Europene la Chişinău, Dick Schuebel a fost prezent la lucrările parlamentului din „joia cea lungă”, încurajând partidele politice să nu zădărnicească eforturile reformatoare făcute în ultimii ani. Vasile Botnaru l-a întrebat pe analistul politic de la Chişinău Igor Boţan, directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT cum priveşte reacţia liderilor Uniunii Europene de după rezolvarea crizei, ştiind că au fost trimise, din nou, mesaje de felicitate şi încurajare dinspre Bruxelles spre Chişinău:

Igor Boţan: „Mesajele, care au venit din partea oficialilor europeni, după numirea guvernului şi alegerea preşedintelui Parlamentului, trebuie citite prin prisma strategiei Uniunii Europene pentru acest spaţiu. Acest spaţiu trebuie să facă parte din centura prietenilor Uniunii Europene, mai cu seamă că Uniunea Europeană a investit destul de multe resurse în Republica Moldova, ca să transforme ţara noastră într-o istorie de succes.”

Europa Liberă: Dar şi cu această ocazie, cu ocazia înscăunării guvernului Leancă, Uniunea Europeană a dat de înţeles foarte clar că nu cu orice preţ.

Igor Boţan: „Nu cu orice preţ pentru că orice preţ a fost plătit anterior, atunci când, în avans, Republica Moldova a fost identificată drept o istorie de succes care, de fapt, era un pretext pentru ca suportul financiar al Uniunii Europene să fie unul necondiţionat. Această istorie s-a terminat. Acum Uniunea Europeană poate spune că are parteneri la Chişinău pe care îi cunoaşte foarte, foarte bine şi care au manifestat întotdeauna un comportament decent. Este vorba despre doi diplomaţi: Iurie Leancă – care a fost partenerul din ultimii trei ani şi jumătate de negocieri cu Uniunea Europeană – şi colega domnului Leancă – care îl înlocuieşte în funcţia de şef al diplomaţiei din Republica Moldova – precum şi domnul Igor Corman, care a avut o prestaţie excelentă în calitate de ambasador la Berlin, iar apoi de preşedinte al Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană.”

Europa Liberă: În mesajele acestea politicoase, că aşa se cuvine, vedem cumva şi nişte doleanţe anume ale europenilor?

Igor Boţan: „Vedem mai mult decât doleanţe. Vedem nişte accente care lipseau anterior şi anume ca reformele să fie de durată, sustenabile şi nu simulacre, aşa cum s-a întâmplat până acum, lucru care a fost scos în evidenţă după istoria cu Pădurea Domnească şi care a fost menţionat chiar de ex-prim-ministrul Vlad Filat, care spunea, cu text deschis, că cazul Pădurea Domnească a demonstrat că instituţiile statului sunt slabe.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, care ştiţi să citiţi printre rânduri, spuneţi-mi, vă rog, mai tratează Uniunea Europeană Republica Moldova ca pe o poveste de succes?

Igor Boţan: „Eu cred că suntem într-o situaţie paradoxală, cred că acum, imediat după consumarea acestui conflict, Uniunea Europeană şi funcţionarii europeni tratează Republica Moldova cu o anumită condescendenţă. Dar faptul că acest conflict s-a consumat, după calapoduri europene, dacă putem spune aşa: cei care au gafat s-au dat la o parte şi au venit în prim-plan persoane cunoscute pentru partenerii europeni poate, peste câteva luni de zile, să aibă un impact foarte pozitiv pentru Republica Moldova. Şi aceiaşi funcţionari europeni de înalt rang să spună: „Uitaţi-vă, în Republica Moldova, a existat o criză, aşa cum există peste tot în lume, dar modul în care au soluţionat ei această criză, uitaţi-vă, că a fost unul exemplar, recomandabil pentru ţări din aceeaşi centură de prieteni ai Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Să vă pun o întrebare inutilă: nu se putea fără măcelul acesta să se ajungă la acelaşi rezultat?

Igor Boţan: „Cred că nu se putea. Trebuia să trecem prin această încercare, dar nu s-a consumat tot potenţialul care a fost generat de acest conflict. Am văzut şi am criticat hotărârea Curţii Constituţionale din 22 aprilie. Am văzut efectul acestei hotărâri pe care mulţi o contestă, până în prezent. Deci un prim-ministru care a greşit a trebuit să se dea la o parte. La fel, a trebuit să procedeze şi preşedintele Parlamentului. Dar în privinţa miniştrilor, în cazul cărora au fost deschise dosare penale, am văzut că această formulă, elaborată de Curtea Constituţională, nu a funcţionat.”

Europa Liberă: Adică un pic de venin a mai rămas?

Igor Boţan: „Noi nu ştim cum să tratăm această hotărâre a Curţii Constituţionale pentru că ea nu a fost dezvoltată de către politicieni. Unii s-au opus vehement acestei hotărâri, alţii au tratat-o cu anumită reticenţă. Dar cred că această hotărâre a Curţii Constituţionale trebuie valorificată de către clasa politică, astfel încât să fie elaborat un document care ar închide calea spre înalte funcţii de demnitate publică pentru cei care comit greşeli sau, mai rău, acte de corupţie.”

Europa Liberă: Reintrarea miniştrilor, care s-au aflat sub sabia lui Damocles sau se mai află, cine ştie, la sigur, va fi folosită de opoziţie. Ce posibilităţi are acuma, în baza acestei hotărâri a Curţii, să conteste guvernul, în general, opoziţia?

Igor Boţan: „Cred că nu prea are posibilitate, din punct de vedere moral, să conteste aceste numiri pentru că Partidul Comuniştilor, de opoziţie, a criticat cu vehemenţă hotărârea Curţii Constituţionale. De aceea, acum se află într-o situaţie destul de delicată: pe de o parte, critică numirea în funcţie a acestor miniştri, pe de altă parte, a criticat hotărârea Curţii Constituţionale. Deci trebuie să se determine ce este util şi recomandabil pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Din punctul lor de vedere, este utilă schimbarea judecătorilor.

Igor Boţan: „Da. Din punctul lor de vedere, da, este utilă schimbarea judecătorilor, dar aici mai există o problemă care, iarăşi, ridică semne de întrebare. Ex-prim-ministrul Vlad Filat, şi domnia sa contestă, în continuare, această hotărâre a Curţii Constituţionale, afirmă că se va adresa la CEDO pentru că i-a fost încălcat un drept. De asemenea, afirmă că justiţia în Republica Moldova rămâne una selectivă, aceasta însemnând că reforma Centrului de Combatere a Corupţiei, care s-a transformat în Centrul Naţional Anticorupţie, este contestată chiar de autorii acesteia. Mai mult decât atât, Vlad Filat afirmă că şi exponenţii promovaţi de Partidul Liberal şi, în special, de domnul Ghimpu, vor trebui să fie scoşi din funcţii şi aici şi apare marea problemă. Cei cu dosare penale rămân, potrivit domnului Vlad Filat, iar cei care au fost promovaţi de Mihai Ghimpu, trebuie scoşi doar pentru că există un fel de conflict între grupul domnului Ghimpu şi partidul domnului Vlad Filat.”

Europa Liberă: Adică seamănă foarte mult a vendetă?

Igor Boţan: „Seamănă a vendetă şi aceasta demonstrează că nu instituţiile, nu cultura unei guvernări de calitate primează, ci aceste resentimente pe care le au politicienii.”

Europa Liberă: Va fi şi mai evidentă, dacă, urmare a acestei, ziceţi dumneavoastră, rivalităţi, s-ar putea să sufere chiar Dorin Chirtoacă?

Igor Boţan: „Dorin Chirtoacă ar putea să sufere pentru că vedem că acuma are iniţiative deocheate. Cei care, chipurile, au fost nedreptăţiţi de către Partidul Liberal Democrat, Dorin Chirtoacă, ca o cloşcă, vrea să îi adune sub aripile sale la primărie, lucru care demonstrează că interesul partinic prevalează asupra interesului public. Noi nu ştim cât de buni gospodari şi edili pot fi cei care nu prea au făcut faţă în funcţiile ministeriale sau departamentale pe care le-au avut în guvernarea centrală.”

Europa Liberă: Poate se face o testare publică şi ne vom convinge că sunt buni gospodari. Pe final vreau să vă întreb: Chişinăul nu a „dezamăgit” Bruxelles-ul, ce recompensă i se promite? Dacă se vede şi „morcovul”, după ce au fluturat „biciuşca”?

Igor Boţan: „Ba da, Chişinăul a dezamăgit. Ba mai mult, Chişinăul a recunoscut că reformele, timp de 3 ani şi jumătate, s-au soldat cu formarea unor instituţii care au picat la primul conflict, la prima criză politică.”

Europa Liberă: N-a „dezamăgit” în sensul că, în ceasul al 12-lea, a votat un cabinet.

Igor Boţan: „Măcar aşa, da, această votare salvează cumva situaţia Chişinăului. Şi o salvează exact aşa cum spuneam. Într-o criză, liderii compromişi, car promovau integrarea europeană, până la urmă, au procedat europeneşte.”

Europa Liberă: Şi un „morcov”, cât de mic, i se promite Chişinăului?

Igor Boţan: „Nu cred că i se promite un „morcov” în plus. Deci „morcovii” care erau planificaţi Chişinăul îi va putea primi, dar va trebui să demonstreze că reformele care se fac, de acum înainte, sunt aşa cum spuneam, de durată, sunt reforme sustenabile.”

Europa Liberă: Adică la Vilnius?

Igor Boţan: „La Vilnius, probabil, trebuie să ne aşteptăm la parafarea documentelor, lucru care este foarte important. Dar trebuie să înţelegem şi toţi cetăţenii Republicii Moldova trebuie să înţeleagă că apropierea de Europa, aşa cum spunea doamna Merkel, aici, la Chişinău, este un proces îndelungat. Şi multe din piedicile în calea apropierii de Europa emană de la liderii politicii, pe cei care îi votăm noi, dar şi de la noi, cetăţenii, care nu şti cum să-i taxăm pe aceşti politicieni.”
XS
SM
MD
LG